Stimată Daniela Ciuta, preşedintă a ASTRA Carei, vicepreşedintă a Asociaţiei Foştilor Refugiaţi şi Expulzaţi – filiala Carei, am decis să apelez la o scrisoare deschisă întrucât sunt convins că deontologia de jurnalist consacrat v-ar fi împiedicat să-mi publicaţi un drept la replică pe portalul Buletin de Carei, pe care îl deţineţi şi îl administraţi după cum vă pofteşte inima în războaiele dumneavoastră personale.

ciuta daniela realitatea
Supărată că am redat câteva din intervenţiile dumneavoastră mai mult sau mai puțin inspirate de la Realitatea TV, mi-aţi dedicat o compunere pe portalul dumneavoastră, intitulată „Szasz Lorand are probleme”. Vă mulţumesc că vă preocupă atât de mult persoana mea, dar mă simt dator să fac câteva simple precizări.
În primul rând, ţin să vă asigur că nu am niciun fel de probleme. Doar pentru simplul fapt că nu scriu despre ceea ce aţi dori dumneavoastră nu înseamnă că aş avea probleme. Ştiu că e penibil să îi explic unei jurnaliste consacrate de talia dumneavoastră că fiecare are dreptul să scrie ce vrea şi cum vrea, diferenţa făcând-o doar cititorii. Probabil că aveţi nostalgii faţă de regimul comunist, când cenzura stabilea ce se poate şi ce nu se poate scrie, dar ţin să vă reamintesc că de la răsturnarea regimului comunist din România au trecut aproape 29 de ani. În caz că nu aţi remarcat, vă reamintesc că în prezent trăim într-un regim democratic, în care cenzura este interzisă.
În al doilea rând, în compunerea dumneavostră aţi făcut unele afirmaţii care nu vă fac cinste deloc vizavi de realizarea mea în viaţă. Probabil că nu mă puteţi considera un om realizat pentru că nu am firmă, vilă cu sau fără piscină, apartamente prin ţară şi prin străinătate, dube, jeep-uri şi maşinuţe, conturi pline de lei sau de valută şi saci de bani pe care să dorm. De asemenea, nu am tot felul de diplome, mai ales de la diverse asociaţii naţionaliste. Faptul că nu sunt bogat nu cred că trebuie să constituie un motiv de ruşine. Probabil că vă vine greu să credeţi, dar mai există oameni, printre care mă număr şi eu, pentru care un cămin primitor, o familie iubitoare, un animal de companie drăgălaş, o carte bună cumpărată pentru conţinut, nu pentru culoarea coperţilor, o colecţie de timbre, o plimbare prin oraş, o ieşire în natură sau un pescuit relaxant valorează mai mult decât saci întregi de bani. De asemenea, credeţi-mă că există foarte mulţi oameni care preferă să se bucure de viaţă şi să-şi grijească sănătatea în loc să-şi petreacă zilele şi nopţile ticluind noi sesizări, reclamaţii şi denunţuri la adresa celor pe care îi consideră duşmani de moarte.
În al treilea rând, deşi îmi sunteţi încă datoare cu niscaiva scuze publice, conform unei sentinţe judecătoreşti definitive, continuaţi să folosiţi la adresa mea expresii de genul „frustrat”, „complexat”, „neavenit”, „ignorant”. Probabil aceste cuvinte fac parte din vocabularul dumneavoastră curent şi le folosiţi fără probleme şi în discuţiile cu membrii familiei dumneavoastră. În orice caz, sper că nu le folosiţi şi în mediul academic cu care vă tot lăudaţi că aţi intrat în contact în ultima vreme. Trecând peste toate acestea, consider că asemenea cuvinte nu fac cinste unui intelectual de talia dumneavoastră, devenit preşedinte al ASTRA Carei, vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Refugiaţi şi Expulzaţi, respectiv mare organizator de evenimente culturale.
În al patrulea rând, ţin să vă reamintesc că fiecare răspunde doar pentru ceea ce face el personal. Nu înţeleg de ce îmi reproşaţi mie falimentele altcuiva. Nici eu nu v-am asociat cu alte persoane, de exemplu cu cea a unui moş care, în urmă cu mai bine de zece ani, terorizase telefonic ambasada Chinei la Bucureşti, ținând-o sus și tare că găsit un leac din plante pentru gripa aviară.
În al cincilea rând, nu cred că este potrivit ca tocmai dumneavoastră să vorbiţi de linşaj mediatic. Oare nu pentru jignirile şi denigrările cuprinse în articolele dumneavoastră de pe Buletin Carei a stabilit Tribunalul Satu Mare că trebuie să îmi cereţi scuze? Faptul că continuaţi să folosiţi aceleaşi expresii care o dată au fost considerate jignitoare şi denigratoare de către o instanţă de judecată din România nu contituie un nou linşaj mediatic?
În al şaselea rând, referitor la care şi cât s-a făcut de râs dintre noi doi, îmi permit să vă fac o simplă recomandare. Lăsaţi pentru câteva zile maşina, plimbaţi-vă prin oraş şi staţi de vorbă cu careienii simpli, nu cu linguşitorii din anturajul familial. Vă garantez că veţi rămâne şocată când veţi afla părerea lor sinceră despre persoana dumnevoastră, dar şi despre pretinsele discriminări inventate tot de către dumneavoastră, care nici măcar nu reuşesc să creeze tensiuni între românii şi maghiarii ce trăiesc paşnic în oraşul nostru. Puteţi vorbi cu ei mai tare sau mai în şoaptă, după cum vă pofteşte inima.
În final, vă urez mult succes în toate activităţile viitoare, chiar şi în cea de denigrare a persoanei mele. „Ce nu te omoară, te întăreşte”, ca să citez o clasică în viaţă! Din moment ce tot continuaţi cu denigările, încep să cred că a început să vă placă să fiţi obligată să îmi prezentanţi scuze publice pe portalul Buletin de Carei.
Szasz Lorand
P.S. Nu sunt lămurit cu o singură chestie. Ați declarat recent că nu puteți angaja la firma dumneavoastră o persoană care nu știe limba română. Totuși, ar putea lucra la firma dumneavoastră o persoană care nu cunoaște gramatica limbii române și se încăpățânează să pună virgula între subiect și predicat?