Demisia lui Bogdan Georgescu i-a preocupat cel mai mult pe careieni. Portalul Anziksz.com l-a chestionat pe fratele său, Dragoş Georgescu, care îi este şi subordonat. Reporterul Anziksz a fost curios să afle care este părerea sa. Şi pe el îl hărţuiesc unii la telefon? Reproducem integral interviul acordat de Dragoş Georgescu reprezentantului portalului Anziksz, tradus în limba română de Opinie de Carei.

georgescu
Reporter: – În ultimele zile s-au întâmplat foarte multe lucruri în legătură cu şeful, colegul şi fratele tău. Cum au fost aceste lucruri din punctul tău de vedere? Ce spui despre toate acestea?
Dragoş Georgescu: – A făcut bine ceea ce a făcut. Simt că decizia de acum este la fel de bună ca şi deciziile anterioare pe care le-a luat în ultimii zece ani, în care a condus cultura careiană. De altfel, el este în continuare. E drept că va conduce o altă secţiune. Dar turismul şi promovarea turistică nu sunt străine pentru el. Turismul din oraş trebuie impulsionat, întrucât acest lucru va fi în benefic ţării şi, în situaţii date, chiar localităţii. În Carei nu prea le pricem toate acestea. De câţiva ani, am început să promovăm Careiul atât pe plan naţional cât şi internaţional. El va conduce această secţiune şi sunt convins că o va face bine şi cu dăruire. Din punctul meu de vedere, decizia de a renunţa la conducerea Direcţiei de Cultură şi Sport, de a demisiona din funcţie, este justificată, căci nu a mai avut deja viaţă de familie. Nu este loc de muncă pentru care merită să renunţi la ea. Din acest motiv, i-am susţinut decizia. Mă bucur! Nu spun că nu ar fi o pierdere pentru Carei. Doar cei care au fost apropiaţi de el ştiu prin ce a trecut şi în locul câtor oameni a trebuit să muncească. Aş putea spune că a făcut toate acestea pentru un salariu, dar nu despre salariu este vorba aici, ci despre muncă, despre timpul răpit de această muncă, respectiv de atitudinea altora faţă de el.
Reporter: – În cadrul celor spuse la conferinţa de presă de luni, mi-a atras atenţia faptul că s-a plâns că munca sa, respectiv activitatea culturală, au devenit arena confruntărilor politice…
Dragoş Georgescu: – În castel tot timpul ne-a distrat, respectiv l-am aţâţat cu faptul că l-am denumit Obi Van Kenobi de Carei. Tot timpul şi în fiecare situaţie a vrut să păstreze echilibrul. Iar acest lucru s-a întors tot timpul împotriva sa. De exemplu, dacă a organizat un spectacol în limba română, atunci au mârâit unii maghiari, iar dacă unul în limba maghiară, atunci nu le-a plăcut anumitor români. Este normal că niciodată nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi. Încet, totul a ajuns ca şi în bancuri: dacă ai şapcă, atunci aia e problema, iar dacă nu ai, atunci aia.
Reporter: – Din păcate, criticile nu vor dispărea niciodată… Întotdeauna vor fi oameni care consideră că ştiu totul mai bine. În schimb, poate ar trebui făcută diferenţa faţă de cei care le şi formulează. Pentru mine, cel mai absurd moment din conferinţa de presă a fost acela în care o autodeclarată jurnalistă i-a mulţumit lui Bogdan în numele careienilor pentru munca depusă. Cine a mandatat-o în acest sens? De ce vorbeşte ea în numele careienilor? Mai ales dacă în sală se află şi primarul ales de către aceiaşi careieni… Întrebarea mea este următoarea: conducerea oraşului, în mod justificat sau nejustificat, i-a criticat activitatea?
Dragoş Georgescu: Asta nu ştiu şi nici nu vreau să mă amestec. A fost treaba lor personală. Nu mi-a vorbit niciodată despre asemenea lucruri.
Reporter: – Atunci să vorbim mai concret. Pe portalul Opinie de Carei a apărut faptul că, potrivit autorului, la demisia lui Bogdan a contribuit şi faptul că Daniela Ciută l-a hărţuit permanent, inclusiv la ore târzii din noapte. L-a sunat permanent chiar şi în timpul concediului şi, ore întregi, i-a explicat că unele decizii sunt bune, rele sau alte treburi… Mai concret, munca i-a pătruns în viaţa privată. Ce spui în legătură cu asta?
Dragoş Georgescu: – Bogdan este un om bun şi foarte bun la suflet.
Reporter: – Nimeni nu a contestat acest lucru, nimeni nu a afirmat contrariul…
Dragoş Georgescu: – Aşa este, dar se folosesc de acest lucru. Şi aici a fost marea problemă. Sunt unii care nu pot să priceapă că omul are viaţă privată şi nu percep unde este limita dintre solicitarea de informaţii şi hărţuire. Eu aşa văd toată treaba. Nu numai pe el, ci pe toţi colegii obişnuiesc să-i hărţuiască…
Reporter: – Unii dintre voi au rezolvat problema punând-o pe doamna respectivă pe lista de respingere automată. Când îi suna telefonul indica tot timpul că linia este ocupată.
Dragoş Georgescu: – Am auzit şi eu şi despre asemenea lucruri. În acelaşi timp, din punctul meu de vedere, nu este corect. Dacă îmi sună telefonul, răspund. Dacă vreau să răspund, atunci răspund, dacă nu vreu, atunci nu. Şi asta e o problemă de atitudine. Bineînţeles că nici eu nu mă bucur când îmi sună telefonul în timpul liber. De exemplu, atunci când îmi ţin copilul în braţe. Resping apelul chiar şi în cazul în care este vorba de cel mai bun prieten. E drept, prietenii mei nu încearcă să mă sune din nou de cinci ori…. Dar aceasta nu e vina mea şi nici a lui Bogdan, ci a celora care nu înţeleg nimic din aceste lucruri. Însă cea mai mare problemă a constituit-o faptul că nu au înţeles cu ce se ocupă de fapt Bogdan. Făcea şi asta, ştia şi despre aia… Uneori deja îl sunau şi pentru faptul că afară ploua.
Reporter: – Ca ziarist practicant, trebuie să recunosc că şi eu, timp de mai mulţi ani, l-am sunat pe Bogdan şi de fiecare dată s-a străduit să-mi ofere răspunsuri. Însă niciodată nu l-am sunat noaptea… Altă temă. Nu ştiu cine va accepta să-i continuie munca munca în aceste şase luni, dar ea trebuie continuată.
Dragoş Georgescu: – Aşa ceva, cu şase luni, nu există.
Reporter: – La conferinţa de presă aşa s-a vorbit.
Dragoş Georgescu: – Nici din punct de vedere juridic nu este posibil ca cineva să demsioneze pe o perioadă de şase luni.
Reporter: – Acest lucru l-a declarat primarul. În mod sigur nu a susţinut ilegalităţi. Acesta are dreptul să suspende ocuparea postului pe o anumită perioadă.
Dragoş Georgescu: – Eu am înţeles că primarul a declarat că speră ca, după o perioadă de timp, Bogdan să se reapuce de munca sa anterioară. Însă, după părerea mea, nu va fi aşa. Omul dacă demisionează nu îşi dă demisia ca după şase luni să vină îanpoi. Dacă vrea să se odihnească, atunci îşi ia concediu fără plată. Dar nu demisionează.
Reporter: – Îmi face plăcere să vorbesc cu tine. Formulezi în mod echivoc (răspunsurile – n.r.). Aş mai avea o altă întrebarea „tare”. Bogdan este un om popular. Nu este un secret faptul că a fost rugat, de exemplu, să candideze pentru funcţia de primar. Nu este vorba despre faptul că această jumătate de an până la alegerile locale va fi deosebit de dură şi s-a retras pentru a nu prins la mijloc?
Dragoş Georgescu: – Eu spun că nu. Nu e vorba de aşa ceva. Este părerea mea, pe care, cunoscându-l, o menţin. Okay, vrea binele pentru oraş, dar care este preţul? Dacă este familia, atunci nu merită!
Reporter: – Mulţumesc pentru discuţie!