Parlamentarii au dat miercuri, 30 septembrie, votul decisiv asupra Cabinetului propus de Siegfried Mureșan și susținut de PNL, USR și UDMR. Guvernul Mureșan a picat la vot, cu 182 voturi pentru și 15 împotrivă. Restul parlamentarilor nu au votat. Erau necesare 233 de voturi pentru învestire.
Astfel, criza guvernamentală care durează de peste 4 luni în România rămâne nerezolvată, iar președintele Nicușor Dan are pe masă două opțiuni.
În România, formarea unui Guvern este un proces constituțional complex, reglementat de articolul 103 din Constituție, care implică președintele, partidele politice și Parlamentul.
Conform procedurii, după votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a guvernului Mureșan a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, șeful statului este înștiințat imediat.
Odată cu votul de respingere a Cabinetului Siegfried Mureşan, se îndeplineşte, pentru prima dată, condiţia prevăzută de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot, în Parlament, după cel al lui Adrian Veştea. Astfel, președintele Nicușor Dan are acum pe masă două opțiuni: să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate sau să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier
Cum președintele a anunțat în mod repetat că nu dorește alegeri anticipate, atunci va trebuie să caute o nouă formulă care poate obține o majoritate în Parlament.
Constituția prevede că șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
