Valurile de căldură extremă au devenit un risc profesional tot mai frecvent în Europa, afectând sănătatea, siguranța și capacitatea de muncă a lucrătorilor, în special în perioada cuprinsă între lunile mai și septembrie.
”Temperaturile ridicate influențează direct productivitatea și pot pune în pericol viața angajaților care își desfășoară activitatea în domenii precum construcțiile, salubritatea, agricultura, transporturile, turnătoriile, industria cauciucului sau secțiile de călcat din industria confecțiilor”, arată medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca afecțiuni serioase, iar acestea trebuie recunoscute la timp pentru a se interveni rapid. Prima dintre ele este epuizarea termică. Pacientul poate prezenta o stare accentuată de slăbiciune, transpirație abundentă, sete intensă, dureri de cap, amețeli, greață și chiar crampe musculare”, explică medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
O altă afecțiune este hipertermia, adică o creștere anormală a temperaturii corpului, de regulă peste 38–38,5 grade Celsius. Aceasta apare atunci când organismul nu mai reușește să își regleze temperatura internă în condiții de expunere excesivă la căldură. Simptomele includ piele uscată, fierbinte și înroșită, ritm cardiac accelerat, respirație rapidă, dureri de cap, amețeli, greață, confuzie și chiar leșin. Este important de reținut că hipertermia nu trebuie confundată cu febra, deoarece cele două au mecanisme diferite de producere”, a precizazat medicul Pfau.
”Cea mai gravă formă este șocul termic, cunoscut și sub denumirea de insolație. Vorbim despre o urgență medicală majoră, care poate pune viața în pericol. Semnele de alarmă sunt o temperatură corporală de peste 40 de grade Celsius, piele fierbinte, roșie și uscată, confuzie sau dezorientare, puls accelerat și pierderea stării de conștiență. Într-o astfel de situație, este esențial ca persoana afectată să primească asistență medicală de urgență”, mai arată medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
Dacă observăm că o persoană prezintă simptome cauzate de expunerea la temperaturi extreme, primul pas este să o mutăm într-un loc umbrit sau răcoros. Apoi, este recomandat să fie așezată cu picioarele ușor ridicate, iar dacă este conștientă și poate înghiți fără dificultate, să i se ofere lichide. Totodată, aplicarea unor comprese reci pe corp poate contribui la scăderea temperaturii.
”În cazul în care vorbim despre un șoc termic, situația este una de urgență și trebuie apelat imediat serviciul 112. Până la sosirea echipajului medical, este important să îndepărtăm hainele inutile și să stropim persoana cu apă la temperatura camerei. De asemenea, putem aplica comprese reci sau pungi cu gheață învelite într-un prosop în zona gâtului, a axilelor și a zonei inghinale și să ventilăm cât mai bine aerul din jurul victimei pentru a accelera răcirea organismului. O atenție specială trebuie acordată persoanelor cu afecțiuni cronice. Persoanele care suferă hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli cardiovasculare, dar și alte afecțiuni cronice trebuie să urmeze cu strictețe tratamentul recomandat de medic, deoarece aceste boli se pot agrava rapid în condiții de expunere la temperaturi extreme”, a explicat medicul Iulian Pfau Sălăgeanu.
Pentru prevenirea efectelor negative ale expunerii la temperaturi extreme, angajatorii au obligația de a adopta măsuri tehnice, organizatorice și de protecție a sănătății lucrătorilor.
1. Măsuri tehnice și organizatorice
Reducerea intensității și ritmului efortului fizic;
Alternarea perioadelor de muncă cu perioade de repaus;
Organizarea programului de lucru în intervalele cele mai favorabile ale zilei (de exemplu, dimineața devreme);
Asigurarea ventilației corespunzătoare la locul de muncă.
2. Măsuri pentru protecția sănătății
Asigurarea unei cantități de 2–4 litri de apă minerală adecvată pentru fiecare angajat și schimb de lucru;
Furnizarea echipamentului individual de protecție adecvat;
Asigurarea accesului la spații umbrite sau climatizate;
Posibilitatea efectuării dușurilor la finalul programului de lucru.
În situația în care implementarea tuturor măsurilor nu este posibilă, angajatorul, împreună cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, poate conveni asupra unor soluții alternative, precum reducerea duratei zilei de lucru sau eșalonarea programului.
Nu doar angajatorii au obligații, ci și angajații. Prevenirea efectelor temperaturilor extreme este o responsabilitate comună. Angajații trebuie să respecte măsurile de prevenție stabilite de angajator și să acorde o atenție deosebită stării proprii de sănătate.
