În ședința de ieri, consilierii locali careieni au aprobat amplasarea unei plăci comemorative în memoria fostului director al Muzeului Municipal Carei, dr. Nemeti Janos.
De asemenea, sala nr.58 din castel va fi denumită Sala de conferințe dr. Nemeti Janos.
Propunerea a fost înaintată Consiliului Local Carei de managerul Muzeului Județean Satu Mare, dr. Liviu Marta, și șeful Secției Carei-Tășnad a muzeului, dr. Hago Attila Nandor.
Dr. János Németi s-a născut la data de 22 noiembrie 1939 în localitatea Sânmiclăuş judeţul Satu-Mare. A urmat școliile elementare în localităţile Andrid şi Căpleni, apoi a absolvit gimnaziul din oraşul Carei, după care a devenit profesor în comuna Bogdand.
A urmat cursurile Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie-filosofie, pe care a absolvit-o în anul 1963, cu specializarea în istorie-antică, a început cariera de arheolog în 1963 la muzeul din Baia-Mare, continuându-și activitatea, de la începutul anului 1966, la Muzeul din Carei.
În perioada 1966-1977 a condus mai multe săpături arheologice din judeţul Satu-Mare (Carei-Bobald, Pişcolt-Lutărie/Nisipărie, Sanislău, Andrid, Căpleni, Foieni, Berea etc.) descoperind astfel unele dintre cele mai mari cimitire celtice din centrul şi estul Europei. A organizat sute de expoziţii temporare (arheologie, istorie, artă plastică, artă fotografică, etc.), ghidaje, cercuri istorice, diferite manifestări culturale. În anul 1977 la o sută de ani de la naşterea poetului Ady Endre a avut un rol însemnat la renovarea casei memoriale şi în reorganizarea expoziţiei legate de viaţa şi activitatea poetului, tot în acest an a salvat de la distrugere şi statuia Sf. Florian, aplasând-o în Parcul Dendrologic al castelului Károlyi.
A fost transferat de la muzeu, în 1977 la Şcoala Generală nr. 1. Aparent a fost promovat într-o funcţie mai importantă, ca director adjunct, în realitate, din motive obscure a fost îndepărtat de la muzeu, încercându-se totodată şi excluderea sa din activitatea de cercetare. Németi János nu a abandonat nici investigarea vestigilor arheologice, nici valorificarea acestora. Pentru un timp însă, a trebuit să se mulţumească doar cu cercetări de suprafaţă, urmărirea unor lucrări de construcţii; prin salvarea artefactelor a constituit o importantă colecţie la şcoală unde lucra şi la un cabinet de istorie. Între timp şi-a susţinut cu succes teza de doctorat „Hallstatt-ul târziu şi La Tèneul timpuriu din nord-vestul României”.
Chiar într-o perioadă de izolare profundă, revistele şi cărţile româneşti au ajuns şi în străinătate, în acest fel cercetarea internaţională a putut să cunoască descoperirile de mare importanţă nou apărute în nord-vestul ţării, în bună parte datorate strădaniei celui omagiat acum.
În 1990 s-a reintegrat şi instituţional în cercetarea arheologică, prin cooptarea sa ca cercetător la Institutul Român de Tracologie. Prin săpăturile de la Carei-Bobald, care au fost conduse de către domnul Nemeti, de decenii întregi în colaborare cu multe instituţii naţionale şi internaţionale, au adăugat multe informaţii la viaţa cotidiană pe un tell în epoca bronzului mijlociu. Până la data de pensionării sale în anul 2003 a făcut parte din colectivul Muzeului Judeţean Satu-Mare, respectiv director la Muzeul Orăşenesc Carei în perioada 1999-2003, în această perioadă a avut un rol însemnat la continuarea cercetării zonei, valorificând prin cartea „Repertoriul arheologic al zonei Careiului” apărută în 1999 şi la reorganizarea expoziţiilor din muzeele din Satu-Mare şi Carei.
A participat la peste 50 de conferinţe naţionale şi internaţionale (Cluj-Napoca, Bucureşti, Arad, Mangalia Baia Mare, Budapesta, Szolnok, Viena, Bratislava, Praga, etc.), la săpăturile arheologice de la Stillfried; la organizarea expoziţiei Thraker und Kelten bedseits der Karpaten (Hochdorf, Germania 2000/2001). Pentru monumentala expoziţie dedicată celţilor de la Milano din anul 1991 a selectat cele mai valoroase artefacte celtice apărute în nord-vestul ţării şi a prezentat în catalog necropola de la Pişcolt; a publicat peste 100 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale, peste 250 de articole despre istoricul zonei Careiului, despre familia Károlyi şi despre personajele de seamă ale oraşului. A ajutat şi a îndrumat mai mulţi tineri în domeniul arheologicei la debut, astfel, elevii care au lucrat cu D-ul dr. Németi János, azi sunt la diferite muzee din ţară (Carei, Satu-Mare, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Sfântu Gheorghe, etc) ca muzeografi sau cercetători ştiinţifici sau lucrează ca profesori de istorie.
A activiat ca și consilier UDMR, în Consiliul Local, în perioada 1996-2004, fiind preşedintele comisiei de cultură, de asemenea a fost primcurator la Parohia Reformată Oraş-Grădină în perioada 1998-2003.
După pensionare (2003) nu și-a încetat activitatea ştiiţifică şi slujba pentru locuitorii municipiului. A participat la săpăturile arheologice de descărcare de sarcină de pe autostrăzile din Ungaria (Debrecen, Szeged), a continuat cercetările zonei Careiului, (săpături, cercetări de teren, prelucrarea materialelor arheologice) familiarânduse cu tehnici moderne (aparat foto-digital, GPS, detector de metale, etc), organizarea expoziţiei semicentenare a Muzeului Municipal Carei, expoziţii tematice.
