Cu acazia aiversării a 120 de ani de la nașterea actriței și compozitoarei Maria Cupcea, la Castelul Karolyi au fost expuse ieri imagini din filmele în care a jucat artista și copii fotografice ale afișelor filmelor respective, informează Direcția de Cultură.

Materialul a fost realizat de Bogdan Georgescu și poate fi vizionat până în data de 9 ianuarie 2023.




La 6 ianuarie 1903 la Fegiernic, s-a născut Maria Cupcea, fiica preotului Petru Cupcea, capelan, profesor de religie şi de limba română la Liceul Piarist din Carei.A urmat şcoala primară la Carei, unde tatăl său s-a mutat curând după naşterea Mariei. Gimnaziul şi liceul le-a urmat la şcolile româneşti ale Beiuşului.
În 1920 s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă dramatică din Cluj, unde a absolvit în 1926 secţia de pian, iar în 1928 secţia de compoziţie. Din 1924 a urmat, în paralel cu muzica, secţia dramă a Facultăţii de teatru. În perioada studiilor a lucrat ca secretară la un liceu pentru a se întreţine. S-a căsătorit cu dr. Victor Munteanu, cu care a avut un fiu, Dan Munteanu, biolog ilustru devenit ulterior membru corespondent al Academiei Române.
A fost angajată la Teatrul Naţional Cluj-Napoca pe scena căreia a jucat 35 de stagiuni. Între anii 1949-1955 a fost rector al Institutului de Teatru din Cluj.
Maria Cupcea a debutat în film în 1957 în „Citadela Sfărâmată”, regizat de Marc Maurett. A jucat rolul bătrânei din pelicula „Sărutul” în regia lui Lucian Bratu. A fost Mama în „Amintiri din copilărie”, film regizat de Elisabeta Bostan, şi „Gazda” în în „Gaudeamus igitur”, în regia lui Gheorghe Vitanidis. A mai jucat în „Patima”, realizat în 1975 de regizorul George Cornea. În 1977 o regăsim în filmul de debut al regizorului Dinu Tănase „Trei zile şi trei nopţi”.
A fost şi o talentată compozitoare. A compus muzică simfonică şi muzică de scenă la spectacolele Tessa de Jean Girardoux, Bacantele şi Hecuba de Euripide, Maria Stuart de Fr. Schiller, Viforul de Barbu Ştefănescu-Delavrancea. A scris foarte multe articole despre teatrul românesc, dar şi piese pentru copii, precum Povestea porcului după Ion Creangă, Sânziana şi Pepelea după V. Alecsandri.
În 1951 a fost laureată a Premiului de Stat, iar din 1956 a primit titlul de artistă emerită.
S-a stins din viaţă în 1984 la Cluj-Napoca.
(sursa: Nicoleta Latiș – Tezaur spiritual și cultural careian)