Astăzi, 10 ianuarie, se împlinesc 103 ani de la nașterea celui care a fost FÉNYI ISTVÁN, poet, traducător și profesor, informează Biblioteca Municipală Carei.
S-a născut la Căpleni în 10 ianuarie 1919. Studiile liceale le-a urmat la Miercurea Ciuc, unde a și publicat poezii într-o mică antologie a liceului din 1939 („Lantos diákévek”- Ani de liceu cu liră). A continuat să publice în reviste precum „A hírnö”, „Termes és Marciu”s. Urmează Facultatea de Litere La Universitatea din Cluj-Napoca unde își va lua licența la secția maghiară-franceză. După anii de militărie, pe front și prizonierat, între 1946-1979 este profesor de literatură maghiară în Carei. Colaborează la „Útunk”, „Igaz Szó” și „Helikon”. Despre experiența sa didactică a scris în „Tanügyi Újság” (Gazeta învățământului în limba maghiară). A fost coordonatorul cercului pedagogic de limba și literatura maghiară din Carei și împrejurimi peste 25 de ani.
A fost laureat al premiului revistei Poesis, pentru Opera omnia, în 1992.
A publicat volumele de poezii „Tavaszi szölővesző” (Vița de vie de primăvară), București, 1966, „A világ benépitése” ( Împlinirea lumii), Cluj, 1971, „Sors virággal” (Destin cu flori), Cluj, Dacia, 1982. Postum i-a apărut volumul „Égi város” (Oraș ceresc) în 1996.
A fost și un foarte bun traducător din limba română. Sub coordonarea cercetătorului științific Faragó József, traducerile sale au stat la baza volumelor: „Legszebb román népballadák” (Cele mai frumoase balade populare românești), ed. Tineretului, 1963, „Hej, zöld levél” (Hei, foaie verde), Ed. Tineretului, 1966. Din Eminescu a tradus poemele povești. Demnă de remarcat este traducerea poveștii „Miron și frumoasa fără corp” (Miron és a testelen szép), în volumul Mihai Eminescu, „Mesék” (Povești). A mai tradus din poeziile pentru copii ale Otiliei Cazimir, „Moș Gerilă a sosit”: Megérkezett Télapó, Ed. Tineretului, 1966.
A decedat la Carei în 25 septembrie 1994.
Sursa: Biblioteca Municipală Carei
