În cursul zilei de azi, atât consilierul local Ciuta Ilie cât şi jurnalista Ciuta Daniela au prezentat drept o mare victorie faptul că a trebuit să le achit cheltuieli de judecată în sumă totală de 1.000 de lei. Adică, după ce m-au dat în judecată în 2016, cerându-mi despăgubiri de 100.000 de euro şi au cheltuit în jur de vreo 13.000 de lei cu procesele, fiind obligaţi să îmi prezinte scuze în mod public, chiar şi aşa îndoielnic cum au făcut-o, se consideră victorioşi pentru că a trebuit să le achit cheltuielile de judecată în procesul de calculare a penalizăţilor pentru refuzul lor de a-şi îndeplini la timp obligaţiile privind scuzele. O foarte mare victorie!

public

Pentru cei care mai au răbdare şi mai sunt interesaţi de acest subiect, încerc să prezint şi punctul meu de vedere. E cu siguranţă lung şi plictisitor, dar poate că totuşi merită citit.
În fapt, la data de prin sentinţa civilă nr.30/D din data de 27.01.2017 a Tribunalului Satu Mare în dosar nr.665/83/2016, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1032/2017 din data de 12.12.2017 a Curţii de Apel Oradea în dosar nr.665/83/1016*, debitorii Ciuta Ilie şi Ciuta Daniela au fost obligaţi să prezinte în mod public scuze faţă de petentul Szasz Lorand pe portalul Buletin de Carei, deţinut de jurnalista Daniela Ciuta, soţia consilierului local careian Ilie Ciută.
Prin încheierea nr. 368/23.03.2018 din dosarul nr. 765/218/2018 al Judecătoriei Carei s-a încuviinţat executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.30/D din data de 27.01.2017 a Tribunalului Satu Mare în dosar nr.665/83/2016, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1032/2017 din data de 12.12.2017 a Curţii de Apel Oradea în dosar nr.665/83/1016* .
Prin încheierea nr. 1276/2018 din data de 25 octombrie 2018 pronunţată de Judecătoria Carei debitorii au fost obligaţi la plata unei penalităţi în sumă de câte 100 de lei, pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 15 noiembrie 2018 şi până la îndeplinirea obligaţiei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Carei la data de 20.02.2019, sub dosar număr 693/218/2019, subsemnatul, în contradictoriu cu intimaţii Ciuta Ilie şi Ciuta Daniela, am solicitat instanţei că prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună calcularea penalităţilor pe care mi le datorează Ciută Ilie şi Ciută Daniela.
Prin sentinţa civilă nr. 1305/2019, pronunţată în şedinţa publică de la 29 Octombrie 2019, preşedintele Judecătoriei Carei, Costaşi Simona Minodora, a respins ca neîntemeiată cererea mea, în contradictoriu cu intimaţii Ciută Ilie şi Ciută Daniela. În acest proces a trebuit să le achit soţilor Ciuta câte 500 lei cheltuieli de judecată, lucru prezentat azi drept o mare victorie atât pe pagina sa de Facebook de către consilierul Ilie Ciuta cât şi pe portalul Buletin de Carei de către Daniela Ciuta. Însă nu au suflat un cuvinţel despre faptul că au cheltuit în jur de 13.000 de lei cu aceste procese, în timp ce eu am cheltuit în jur de 1.000 de lei, la care se mai adaugă încă 1.000 de lei pe care i-am achitat recent.
Preşedintele Judecătoriei Carei, judecătorul Costaşi Simona Minodora a considerat că obligatia impusă prin titlu executoriu de către instanţa de fond stabilită prin titlu executoriu a fost îndeplinită, scuzele fiind cerute în mod public prin publicarea la 30.01.2019 (în cuprinsul intervalului de 3 luni de la comunicarea încheierii) pe portalul Buletin de Carei, prin folosirea cuvîntului regret şi îmi pare rău, susţinând că „instanta care a pronuntat titlul executoriu nu a indicat nici o formă de a fi făcute publice si nici o formulă de adresare”. Drept argumentaţie, judecătorul Costaşi Simona Minodora a făcut şi un copy-paste din întâmpinarea depusă de soţii Ciuta: << Dex-ul limbii române prevede că: ,, a cere scuze „ inseamnă ,,ati exprima părerea de rău pentru o greseală facută „ sau ,,exprimarea regretului pentru o jignire adusă”, adică exact continutul din articol ,,imi pare rau” si ,,regret”>>.
Pentru cei care mai au răbdare, îmi permit să mai prezint câteva argumente.
Judecătorul Costaşi Simona Minodora nu a luat în considerare argumentele mele, prin care am arătat că, prin forma în care au fost făcute publice scuzele soţilor Ciuta, nu pot fi luate în considerare. În loc să constituie o reparare a prejudiciului de imagine, acestea sunt de fapt o nouă denigrare.
În răspunsul la întâmpinare pe care l-am depus la dosar, am arătat că apărările invocate de pârâţi prin întâmpinare sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:
Ciuta Daniela şi Ciuta Ilie invocă faptul că şi-ar fi îndeplinit obligaţiile prevăzute în titlul executoriu în cadrul articolului intitulat „Un consilier al primarului dovedit de instanţă denigrator, calomniator şi mincinos”, publicat pe portalul Buletin de Carei în data de 30 ianuarie 2019.

consilier denigrator (1)
În loc de prezentarea de scuze publice, prin respectivul material mi se aduc noi jigniri, deja în titlu fiind catalogat drept „denigrator”, „calomniator” şi „mincinos”. Acelaşi tip de jigniri apar şi în textul materialului, cum ar fi „analfabet funcţional”, „continuând cu ce ştie el mai bine a face şi anume a denigra, a minţi, a-şi manipula susţinătorii şi cititorii”, „tupeul de care nu duce lipsă”, precum şi altele de aceeaşi factură. Cu alte cuvinte, materialul prin care cică s-ar fi prezentat scuze constituie un motiv de a profera noi jigniri la adresa subsemnatului. Ori în titlul executoriu se specifică că soţii Ciuta trebuie să-mi prezinte scuze publice, nu să publice un articol care să conţină noi jigniri la adresa mea. E la mintea cocoşului că aceste scuze implică publicarea unui simplu text cu scuzele de rigoare, fără alte comentarii sau păreri şi mai ales jigniri.
În al doilea rând, aşa-zisele scuze sunt de fapt o poză postată la finalul articolului, datată din 19.03.2018, deşi instanţa a decis să-mi acorde penalităţi în 25 octombrie 2018. În titlul executoriu se spune că atât Ciuta Daniela cât şi Ciuta Ilie trebuie să prezinte scuze publice. E clar că aceste scuze implică publicarea unui text cu scuzele de rigoare. Nicăieri în titlul executoriu nu se pomeneşte că soţii Ciuta trebuie să publice poze, colaje sau chiar caricaturi. Să nici nu mai vorbim de faptul că la finalul pozei se pomeneşte că se aşteaptă din partea mea punerea în aplicare a unor pretinse obligaţii care cică mi-ar reveni conform sentinţei civile nr.30/D/2017 a Tribunalului Satu Mare din dosarul 665/83/2016. La solicitarea lui Ciuta Ilie, Tribunalul Satu Mare a lămurit faptul că nu trebuie să şterg niciun articol de pe site-ul Gazeta de Nord-Vest, lucru pe care soţii Ciuta îl ştiu şi ei, dar preferă să-l ignore, căci nu le convine. Cu alte cuvinte, chiar şi în poza publicată la final de articol mi se cere să îndeplinesc obligaţii pe care, pur şi simplu, nu le am. Trecând peste toate acestea, eventualele mele obligaţii faţă de soţii Ciuta nu au constituit obiectul dosarului privind stabilirea penalităţilor datorate de Ciuta Daniela şi Ciuta Ilie.
În al treilea rând, în articolul intitulat „Un consilier al primarului dovedit de instanţă denigrator, calomniator şi mincinos”, consilierul Ilie Ciuta îşi exprimă părerile personale despre activitatea magistraţilor care ne-au judecat şi a executorului judecătoresc care l-a executat silit. În titlul executoriu nu este prevăzută nicăieri că Ciuta Ilie şi Ciuta Daniela trebuie să-şi dea cu părerea despre procese, magistraţi sau executori judecătoreşti, ci doar faptul că trebuie să prezinte scuze publice, fără orice alte comentarii inutile.
În al patrulea rând, în titlul executoriu se specifică clar şi în limba română că soţii Ciută Daniela şi Ciuta Ilie trebuie să prezinte scuze. Însă în loc să-şi ceară scuze, pe care le consideră probabil prea umilitoare, aceştia folosesc expresiile „îmi pare rău” şi „regret”. Dar în titlul executoriu nu se pomeneşte nicăieri nici de păreri de rău şi nici de regrete. Încercările penibile ale soţilor Ciuta de a explica că expresiile „îmi pare rău” şi „regret” sunt sinonime cu a-şi cere scuze contravin logicii elementare. De altfel, se poate vedea chiar din titlul articolului cât de mult regretă Ciuta Ilie jignirile pe care mi le-a adus în trecut, catalogându-mă din nou drept „denigrator”, „calomniator” şi „mincinos”. Oricum, soţii Ciuta au reuşit o performanţă de-a dreptul inegalabilă, aceea de a-şi cere scuze fără să folosească măcar o singură dată cuvântul „scuze”.
Dacă nu v-aţi pierdut răbdarea, am să vă arăt că, deşi legea este unică în România, se pot da două sentinţe care se bat cap în cap. Bineînţeles că sentinţa adevărată este cea de la Judecătoria Carei.
Într-o speţă similară, referitoare tot la obligaţia de a face, în dosarul 19499/211/2017, Judecătoria Cluj Napoca a luat o hotărâre în totală contradicţie cu cea dată de judecătorul Costaşi Simona Minodora în dosarul 693/218/2019 al Judecătoriei Carei. Judecătoria Cluj s-a pronunţat în privinţa modului în pârâtul Liviu Alexa, în calitate de jurnalist, și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj în ceea ce privește publicarea în integralitate a unei hotărâri judecătorești online pe site-ul http://www.ziardecluj.ro.
Astfel, după cum corect a subliniat și reclamantul și după cum rezultă din însăși considerentele Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj scopul publicării acestei decizii civile este dat de înlăturarea prejudiciulului de imagine suferit de reclamant ca urmare a publicării pe același site a unui articol de către pârât cu încălcarea obligației prevăzută de art. 72 alin. 2 C.civ.
Or, prin publicarea hotărârii judecătorești sub titlul Instanța respinge cererea reclamantului SV, dar obligă pârâtul la publicarea deciziei scopul urmărit tinde să fie anihilat, în condițiile în care informația transmisă prin acest titlu vine în contradicție directă cu însăși hotărărea judecătorească.
Titlul unui articol se dorește a fi o sinteză a textului ce îi urmează, chintesența informației astfel transmisă, dincolo de elementul de atracție pe care îl presupune titlul oricărui articol de presă, indispensabil pentru a convinge cititorul și a-i trezi interesul pentru subiectul ce urmează a fi abordat.
Plecând din acest punct se poate observa că în cauză titlul folosit de pârât sugerează în mod evident că acțiunea reclamantului a fost respinsă, celelalte aspecte pierzându-și importanța și fiind plasate în fundal, fapt contrar hotărârii judecătorești prin care pretențiile reclamantului au fost admise în parte, fiind respinse doar solicitările acestuia privind numărul publicărilor deciziei civile, neavând relevanță sub acest aspect faptul că în primă instanță acțiunea reclamantului a fost respinsă, întrucât hotărârea primei instanțe a fost schimbată prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj, iar obligația de publicare vizează tocmai această ultimă decizie.
Nici faptul că textul Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj este publicat în continuarea titlului nu este de natură a înlătura impactul produs asupra cititorului de titlul articolului, întrucât pe de o parte, curiozitatea acestuia asupra subiectului se poate să fie limitată doar la lecturarea acestui titlu, fără a fi urmată de lecturarea întregii hotărâri judecătorești, iar pe de altă parte, chiar și în cazul lecturării acestei hotărâri judecătorești există riscul unei stări de confuzie pentru cititor, toate aceste împrejurări fiind de natură a crea piedici pentru reclamant în definitivarea demersului său în apărarea imaginii sale.
Deși, după cum a arătat și pârâtul, în cauză obligația de publicare a Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu a presupus și alăturarea unui anumit titlu, atât timp cât pârâtul a recurs la această modalitate, demersul său sub acest aspect trebuia să fie unul rezervat în acord cu însăși scopul obligației stabilită în sarcina sa și nu unul tinzând la înlăturarea sau în orice caz diminuarea efectelor astfel urmărite.
În aceste împrejurări, instanța apreciază că obligația stabilită în sarcina pârâtului prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu a fost îndeplinită în mod corespunzător, iar publicarea din data de 21.08.2017 nu și-a produs efectele avute în vedere de instanța de judecată, respectiv de înlăturare a prejudiciului moral adus reclamantului, cu mențiunea că aspectele privind aducerea unor noi prejudicii de imagine prin modalitatea de publicare a Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu pot face obiectul analizei instanței în prezenta procedură.
În același context, instanța reține că executarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de instanța care a pronunțat-o, reprezintă o fază a procesului civil și se încadrează în noțiunea autonomă la care face trimitere textul art. 6 par. 1 din CEDO, fiind clar că însuși accesul la instanță ar deveni iluzoriu în cazul în care o hotărâre ar rămâne fără efect, în detrimentul uneia dintre părți, după cum a relevat, în mod constant, Curtea de la Strasbourg (spre exemplu, Hotărârea nr. 5 din data de 24.03.2005, Ș c. României, par. 23)„, se arată în minuta Judecătoriei Cluj Napoca din 5 iulie 2018, publicată integral de portalul Muzica instanţelor (www.muzicainstantelor.ro), în articolul „LIVIU ALEXA PLĂTIT DE DRAGNEA SĂ-I SPELE IMAGINEA ARE CÂTEVA ZECI DE PROCESE DE CALOMNIE” din 12 ianuarie 2019.
La o primă vedere, argumentele reţinute de Judecătoria Cluj în minuta prezentată anterior sunt valabile şi în cazul meu, în dosarul în care sentinţa de respingere a cererii de stabilire a penalităţilor a fost pronunţată de preşedintele Judecătoriei Carei, Costaşi Simona Minodora. Informația transmisă prin titlul „Un consilier al primarului dovedit de instanţă denigrator, calomniator şi mincinos”, vine în contradicție directă cu însăși obligaţia pe care o aveau Ciuta Ilie şi Ciuta Daniela, aceea de a-şi cere scuze publice de la subsemnatul. Publicarea din data de 19.03.2018, de pe site-ul Buletin de Carei, sub titlul „Un consilier al primarului dovedit de instanţă denigrator, calomniator şi mincinos” nu și-a produs efectele avute în vedere de instanța de judecată, respectiv de înlăturare a prejudiciului moral adus reclamantului, întrucât titlul folosit „Un consilier al primarului dovedit de instanţă denigrator, calomniator şi mincinos”, precum şi expresiile din articol („denigrator”, „calomniator” şi „mincinos”, „analfabet funcţional”, „continuând cu ce ştie el mai bine a face şi anume a denigra, a minţi, a-şi manipula susţinătorii şi cititorii”, „tupeul de care nu duce lipsă”, precum şi altele de aceeaşi factură) îmi aduc noi prejudicii de imagine prin modalitatea folosită de soţii Ciuta.
În plus, imaginea cu pretinsele scuze publicată la finalul articolului nu este de natură a înlătura impactul produs asupra cititorului de titlul articolului, întrucât pe de o parte, curiozitatea acestuia asupra subiectului se poate să fie limitată doar la lecturarea acestui titlu, fără a fi urmată de lecturarea în întregime a interminabilului articol, iar pe de altă parte, chiar și în cazul lecturării acestuia există riscul unei stări de confuzie pentru cititor, toate aceste împrejurări fiind de natură a-mi crea piedici în definitivarea demersului meu în apărarea imaginii mele.
De asemenea, prevederea că executarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de instanța care a pronunțat-o, reprezintă o fază a procesului civil și se încadrează în noțiunea autonomă la care face trimitere textul art. 6 par. 1 din CEDO, fiind clar că însuși accesul la instanță ar deveni iluzoriu în cazul în care o hotărâre ar rămâne fără efect, în detrimentul uneia dintre părți, după cum a relevat, în mod constant, Curtea de la Strasbourg (spre exemplu, Hotărârea nr. 5 din data de 24.03.2005, Ș c. României, par. 23) mi-ar fi aplicabilă şi mie.
Încep să cred că judecătorii clujeni sunt nişte ageamii. În timp ce ei vorbesc în motivare despre CEDO şi despre tot felul de chestii lungi şi plictisitoare referitoare la dreptul la imagine, respectiv la repararea prejudiciului de imagine, preşedintele Judecătoriei Carei, Costaşi Simona Minodora, a reuşit să îşi motiveze decizia în trei fraze scurte, însuşindu-şi cu metoda copy-paste justificarea soţilor Ciută cum că expresiile „regret” şi „îmi pare rău” constituie scuze publice. Judecătorii clujeni mai trebuie să pună mâna pe cărţile de drept pentru a putea ajunge la imensul bagaj de cunoştinţe juridice şi la vasta experienţă în aplicarea legii a preşedintelui Judecătoriei Carei, aşa că e clar că argumentele lor pretenţioase din sentinţa expusă mai sus nu pot fi luate în considerare.
Sunt convins că judecătorul Costaşi Simona Minodora a lecturat cu atenţie poza cu aşa-zisele scuze postate la finalul articolului interminabil. Şi a observat că Ciuta Ilie a luat în derâdere obligaţia sa prin cuvintele folosite „Ciută Ilie îmi pare rău de următoarele articole şi comentarii apărute pe Buletin de Carei unde eu nu am nicio calitate”. Nu de alta, dar prin somaţiile transmise de executorul judecătoresc Pop Ioan Vasile, li s-a reamintit punctual atât lui Ilie Ciuta cât şi Danielei Ciuta pentru ce trebuie să îmi prezinte scuze publice. Ori Ilie Ciuta trebuia să îşi ceară scuze pentru afirmaţiile făcute la adresa subsemnatului într-o şedinţă a Consiliului Local Carei, nicidecum pentru articolele scrise de soţia sa, Daniela Ciuta, pe blogul Buletin de Carei şi pentru comentariile jignitoare a căror publicare a aprobat-o.

sentinta-page-006 (1)
Consider că este o pură coincidenţă faptul că, profitând de funcţia sa consilier local, investit cu autoritatea Statului Român, în şedinţa Consiliului Local Carei din 21 octombrie 2019, Ilie Ciuta a insinuat că „operativitatea” cu care Primăria Carei a soluţionat o cerere a Judecătoriei Carei, semnată de preşedintele Costaşi Simona Minodora, ar avea ca scop avantajarea mea în dosarul privind stabilirea penalităţilor, în care sentinţa trebuia să se pronunţe în ziua următoare. Menţionez că, deşi sunt angajat la Primăria Carei pe funcţia de consilier al primarului, nu am avut nicio legătură cu această „operativitate”. Aceeaşi idee a fost reluată de soţia sa, Ciuta Daniela, pe blogul Buletin de Carei, pe care îl deţine, în articolul intitulat „Operativitatea Primăriei Carei când e vorba de Judecătorie”, publicat tot în 21 octombrie 2019. În dimineaţa zilei următoare, consilierul Ciuta Ilie a distribuit înregistrarea şedinţei de Consiliu Local, postată pe pagina de Facebook a Primăriei Carei, cu comentariul „Ședința extraordinară a CL Carei și intervențiile consilierilor. Urmăriți punctul 3 de pe Ordinea de zi”. Punctul al treilea de pe ordinea de zi este exact cel care prevedea suplimentarea suprafeței acordate inițial Judecătoriei Carei pe perioada renovării sediului în clădirea Centrului Social a Primăriei Carei. După aceste intervenţii publice a soţilor Ciuta, judecătorul Costaşi Simona Minodora a decis să amâne pronunţarea sentinţei cu o săptămână, invocând „complexitatea cauzei”, deşi dosarul este unul dintre cele mai subţiri dintre cele aflate pe rolul Judecătoriei Carei.

operativitate1

operativitate2

Fiind de profesie jurnalist şi deţinând, la rândul meu, un portal local de ştiri, aş fi putut şi eu să public articole referitoare la zvonurile privind implicarea unor rude apropiate ale judecătorului Costaşi pe post de „mătuşa Tamara” în achiziţionarea unui autoturism de lux şi a unui apartament de peste 80.000 de euro în Cluj, respectiv despre unele mişmaşuri într-un caz de retocedare din Satul Mic. Dar nu am făcut-o, considerând că nu este normal să scriu despre un proces în curs de desfăşurare sau despre magistratul care îl judecă, având calitate de parte în respectivul dosar. În plus, sunt convins că aceste zvonuri sunt nefondate şi răuvoitoare, întrucât un magistrat care ocupă şi funcţia de preşedinte al Judecătoriei nu poate să se implice în astfel de lucruri.
Fiind vorba de o încheiere definitivă, totul va rămâne între coperţile dosarului, în arhiva Judecătoriei Carei. Sau nu!

Szasz Lorand, unicul proprietar al portalului Opinie de Carei