Respingerea de către Consiliul Local Carei a solicitării unei avocate de a-și face o intrare separată din stradă pentru biroul situat la parterul unui bloc a dat naștere unei noi răbufniri din partea consilierului Ilie Ciuta. Văzând că solicitarea nu are prea mari șanse să treacă, acesta a dat dezbaterilor o turnură etnică, spunând că același lucru s-a aprobat doar pentru două societăți cu acționariat maghiar. Interesant este faptul că avocata pentru care a răbufnit consilierul Ciuta îl reprezintă pe acesta într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Carei.
”Chiar nu mi se pare normal atâta timp cât sunt două societăți care și-au deschis, care și-au făcut intrare separată și dați-mi voie să o spun, nu cred în coincidențe, dar aceste societăți au acționariatul de etnie maghiară. Culmea, neculmea, asta este! Să nu se înțeleagă, spun foarte clar, s-ar putea să fie vreo doi proști și vreo trei tâmpiți, doi tâmpiți care să spună și trei proști care să scrie că am ceva cu etnia maghiară. Cu toate că se spune. Chiar nu mi se pare normal”, a declarat consilierul Ilie Ciuta.
Se pare că intervenția consilierului Ilie Ciuta în favoarea avocatei nu este tocmai dezinteresată. Avocata l-a reprezentat pe consilier în cel puțin două dosare la Judecătoria Carei. Trecem peste limbajul consilierului referitor la cei ”doi tâmpiți care să spună și trei proști care să scrie că am ceva cu etnia maghiară”. Sperăm că nu s-a referit la soția sa, jurnalista Daniela Ciuta, care scrie de zor despre intervențiile soțului său în Consiliul Local, citându-l într-o euforie continuă pe Buletin de Carei.
Pe tărâmul științelor juridice nu mă pot compara cu Ilie Ciuta, care este membru al Comisiei juridice a Consiliului Local. Și cu atât mai puțin cu experimentata avocată, în fața căreia nu aș avea nici cea mai mică șansă în instanță și care l-a reprezentat pe consilierul Ciuta în dosarul nr.1184/218/2018, aflat pe rolul Judecătoriei Carei.
Totuși îndrăznesc să-i cer părerea consilierului Ilie Ciuta despre următorul raționament juridic.
În Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, la art.75 se arară că ”Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:” și sunt enumerate mai multe situații privind interesul personal. Una dintre aceste situațșii, indicată la litera b) se referă la ”orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia”. Existența unui contract de reprezentare juridică între consilierul Ilie Ciuta și avocatul în cauză constituie o relație de angajament? Obținerea unei aprobări în Consiliul Local în urma căreia biroul devine mai accesibil potențialilor clienți constituie un beneficiu?
La articolul 77 al aceleiași legi se specifică următoarele:
(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
(3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
La ședința de ieri consilierul Ilie Ciuta a luat parte la deliberări și la adoptarea hotărârii, deși există posibilitatea să fi avut un interes personal în problema supusă dezbaterii. De asemenea, Ciuta nu a anunțat niciun presupus interes personal în problema respectivă la începutul dezbaterilor.
Articolul 81 al Legii privind Statutul aleșilor locali prevede că ”Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispozițiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare”. Cu alte cuvinte, chiar dacă Consiliul Local ar fi aprobat cererea avocatei, exista posibilitatea ca aceasta să fie nulă de drept întrucât clientul ei, în calitate de consilier local, participase la dezbateri și la adoptarea hotărârii. Noroc că nu a existat un interes patrimonial , căci atunci treburile erau mult mai grave.
Nu vreau să mai lungesc treaba, dar un alt interes personal prevăzut de această lege se referă și la ”soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv”. Oare intră sub incidența acestui articol cazul în care un consilier local votează solicitările depuse de soția sa, în calitate de președinte al unei asociații, chiar dacă acestea nu se referă strict la sume de bani?
Szasz Lorand
P.S. Le reamintesc consilierului local Ilie Ciuta și jurnalistei Daniela Ciuta că aștept în continuare scuzele publice pe care mi le datorează conform sentinței definitive a Tribunalului Satu Mare.
