„Suferința îți dă sentimentul că exiști și artistul trebuie să existe!”

harag gyorgy
S-a născut la Marghita (4 iunie 1925). A copilărit la Tăşnad unde a descoperit pentru prima dată misterul şi poezia teatrului fiind fascinat de jocul actorilor din trupele ambulante venite în micuţul oraş. La 16 ani, când a fost întrebat la școala din Oradea ce profesiune dorește să urmeze, a spus, spre uimirea dascălilor și a colegilor săi, că vrea să devină regizor.
Deportat în 1944 trăiește de timpuriu o experiență care marchează profund o existență: cunoaște realitatea cumplită a lagărelor naziste.
Revine în 1945 la Tăşnad şi spre surpriza tuturor se vindecă de boala incurabilă dobândită în lagăr, „născându-se” a doua oară. Începând cu 1946 urmează cursurile Institutului de Teatru din Cluj, unde rămâne după absolvire ca asistent universitar.
În 1953 întreaga promoţie de actori absolvenți l-au oprit pe stradă și l-au întrebat: „Gyuri, nu vrei să vii cu noi ca regizor să facem teatru la Baia Mare?”. A plecat cu ei și au înființat secţia maghiară a Teatrului din Baia Mare. Peste trei ani s-au mutat cu toţii la Satu Mare, unde au pus bazele Teatrului de Nord, al cărui director şi regizor principal a fost până în 1960.
„Cei șapte ani petrecuți la Satu Mare mi-au dat o stare de confort și mulțumire sufletească. Reușisem să încheg o trupă adevărată. Locuiam în același bloc, ușile apartamentelor noastre nu erau niciodată închise. Toată ziua eram împreună. Nu aveam altă preocupare decât teatrul. Se discutau spectacolele, repertoriul, programul – chiar conflictele familiale. Nu aveam secrete nici în profesie, nici în viața particulară. Jucam mult și eram iubiți de public”.
După care…
„Simțeam nevoia acelui salt calitativ fără de care un artist autentic nu poate exista. Atunci m-am gândit ce este mai bine? Să devii o statuie? Sau să încerci să te autodepășești? Exista riscul să pierd pozițiile câștigate, să încerc niște drumuri care să fie greșite. Într-o noapte m-am hotărât să mă arunc în… viitor! Am trecut printr-o lungă perioadă de frământări, de umiliri, de ratări de… gestație. Luam premii la festivaluri, dar, analizându-mi spectacolele, constatam că sunt cel mult corecte, că băteam pasul pe loc. Nu reușeam să ies din șabloane, din convenționalism și inerție. A durat zece ani. Și într-o zi m-am regăsit pe mine, cel adevărat”.
„Teatrul este matematică. Pentru chinurile creației e necesară ordinea. Dacă nu sunt stăpânite perfect textul și mișcarea, spectacolul se degradează. Construit pe piloni siguri, el rezistă 5-6 ani…” (după Yorick.ro).
Între 1963 – 1975 a fost regizor principal la Teatrul din Târgu Mureş. Din 1975 până la moarte (6 iulie 1985) a fost regizor principal la Teatrul Maghiar din Cluj. A regizat în teatrele din Bucureşti, Ploieşti, Ungaria, Iugoslavia.
Începând cu anul 1993, secţia maghiară a Teatrului de Nord Satu Mare poartă numele „Trupa HARAG GYÖRGY”.
………………………………………………………………………….
SPECTATOR CAREIAN *Cultura face diferenţa*
Pagina de Facebook „Spectator Careian” vă oferă informaţii la zi din viaţa culturală a urbei noastre.