Interviu de Erdei D. Istvan, deputat UDMR ales în Colegiul Carei- Tășnad

erdei d istvan
Reporter: – Cum caracterizați actualul mandat în Camera Deputaților?
Erdei D. Istvan: – A fost un mandat foarte interesant, pot să spun în calitate de deputat. A fost un mandat pe care nu îl putem caracteriza printr-o muncă continuă şi bine organizată. Procedura de legiferare de multe ori îmbrăca un caracter pompieristic. Repede, repede, trebuie să facem ceva fiindcă ori solicită societatea legea respectivă, ori că din cauza unor angajamente internaţionale, europene, trebuia să dăm acea lege., ceea ce nu putem să accept. Nu eram de acord fiindcă prin această muncă pompieristică am încălcat, de multe ori, chiar propriile noastre regulamente. La ce mă refer? Munca concretă se face în comisie. Raportul comisiei trebuie să fie distribuit cu 72 de ore înainte de a pune pe ordinea de zi proiectul de lege. De multe ori s-a întâmplat, iar mai nou a început să devină o regulă, că în timpul şedinţie de plen se anunţă „am primit raportul despre legea cutare, hai să-l punem pe ordinea de zi”. Cei care nu erau membri în comisia respectivă nu aveau nici şansa ca să studieze raportul. Deci, practic, votau în necunoştinţă de cauză sau cel puţin acceptau părerea celor care au lucrat în comisie. Nu este normal, nu este un proces de legiferare conform regulamentului. Eu sper ca în noul Parlament nu va continua acest stil de lucru.
Reporter: – Ce activitatea ați avut în Camera Deputaților?
Erdei D. Istvan: – În ceea ce priveşte munca mea, am activat în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci. Cele mai importante legi ale acestei comisii erau legile privind bugetul anual al ţării. Din păcate, şi aici s-a lucrat în foarte mare grabă întrucât s-a modificat şi acea lege care obloga Guvernul ca până în data de 15 octombrie să depună proiectul legii bugetului, ca să poţi elabora legea până la sfârşitul anului. Această dată a fost modificată pentru 15 noiembrie. Evident, nu aveai timp suficient de lucru ca să aprofundezi problemele mai serioase. Cu toate acestea, am încercat să facem nişte legi anuale ale bugetului de stat care să răspundă la necesităţile ţării. Trebuie să recunoaştem că legile nu erau bune. De ce spun şi îmi permit să spun acest lucru? Fiindcă abia am aşteptat să vină prima, a doua sau a treia rectificare bugetară. Sunt foarte mulţi care spun că ar fi bine să introducem în sistemul bugetar bugete multianuale, pe doi sau pe trei ani. Dar eu pun întrebarea: dacă nu suntem înstare să-l facem pe un an, fiindcă abia aşteptăm să treacă primul semestru pentru ca să putem emite Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legii bugetului, atunci de ce visăm la bugete multianuale? Şi aceasta este o problemă pe care trebuie să o amintim şi să sperăm că noul Parlament şi noul Guvern nu vor proceda la fel. Uitaţi, suntem în doua jumătate a lunii octombrie. Normal, ar fi trebuit deja nişte cifre de bază să fie puse pe masa Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci pentru legea bugetului pe anul viitor. Încă nimeni nu vorbeşte nimic despre bugetul anului 2017.
Reporter: – Ce aport ați avut la elaborarea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală?
Erdei D. Istvan: – Consider că a fost o realizare şi a fost o necesitate foarte mare privind rescrierea sau reeditarea Codului Fiscal. Codul Fiscal a fost elaborat şi adoptat în 2004, a intrat în vigoare treptat în 2005 şi 2006. De atunci, a suferit foarte multe modificări, ceea ce este şi normal întrucât o lege numai dacă lucrezi cu ea îţi dai seama unde trebuie să o modifici. Dar am ajuns într-o situaţie în care unele paragrafe au suferit 28 de modificări pe parcursul anului, deci era clar că este necesar elaborarea unui Cod Fiscal şi a unui Cod de Procedură Fiscală, la care am lucrat şi eu. Sunt de părere că am reuşit să facem un Cod Fiscal şi un Cod de Procedură Fiscală care, într-un fel, respectă principiul predictibilităţii. Adică normal ar trebui să fie să nu-l mai modificăm timp de doi, trei sau chiar zece ani, ca să ştie întreprinzătorul la ce se poate aştepta şi cum. În această privinţă, am şi luat o măsură, pentru că am zis că în momentul în care se măreşte o anumită taxă sau un impozit sau se introduc noi impozite şi taxe, atunci acel lucru se poate face cu intrarea în vigoare numai peste un an. Adică trebuie să fac modificările de creştere sau introduce a unor noi taxe sau impozite în primul semestru al anului ca orice modificare în sens de mărire să intre în vigoare cu 1 ianuarie a anului următor. Deci să nu modific legea în timpul anului. E foarte neplăcut să modifici sau să introduci o nouă taxă sau impozit, de exemplu, din 1 septembrie. Deocamdată această prevedere a legii este încă respectată. În schim, în acelaşi timp are şi un caracter permisiv, pentru că am spus în Codul Fiscal că în momentul în care anumite taxe vor fi anulate şi impozite micşorate, acestea se pot face şi în timpul anului.
Reporter: – Nu acest lucru l-a inițiat recent și PSD?
Erdei D. Istvan: – Probabil, pornind de la această idee, a venit acum PSD, prin persoana preşedintelui Liviu Dragnea, care a lansat ideea că vrea să modifice Codul Fiscal în sensul în care vor fi scoase din uz aproximativ o sută de taxe fiscale şi nefiscale. Prin Senat a trecut această lucrare, urmează să vedem în Camera Deputaţilor care sunt aceste taxe. Într-adevăr, fiscalitatea în România este foarte mare, sunt foarte multe taxe. Nimănui nu-i place să plătească impozite, nici măcar ministrului de Finanţe, dar e musai, trebuie să le plătim, pentru că societatea e susţinută din ele. Educaţia, Sănătatea, Ministerul de Interne trebuiesc susţinute din ceva, evident că trebuiesc făcute şi investiţii, iar banii trebuiesc colectaţi. În momentul în care ai taxe de doi lei, de trei lei, de cinci lei, pe diferite mişcări finanţiste, de multe ori administrarea acestor taxe costă mai mult decât banii încasaţi. E o idee bună să reducem aceste taxe, acum sunt curios dacă intră în Camera Deputaţilor, să vedem care sunt aceste taxe, dacă scoaterea lor va creşte confortul contribuabilului. (N.R. – interviul a fost realizat săptămâna trecută. Marți, 25 octombrie 2016, proiectul ce prevede eliminarea a aproximativ 100 de taxe a fost aprobat în unanimitate Camera Deputaților.)
Reporter: – Cum comentați legiferarea prin intermediul ordonanțelor și ordonanțelor de urgență?
Erdei D. Istvan: – Fiecare partid, în momentul în care este în opoziţie, susţine că trebuie să dispară metoda de a legifera prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, dar în mod interesant, în momentul în care ajunge la putere uită de acest deziderat. Trebuie să recunoaştem că a fost o perioadă, ştiu că este un termen mult hulit, perioada de tranziţie a României, în care exista un vid legislativ, deci legile socialiste nu mai puteau fi aplicate, dar încă legi noi nu erau. Era pe undeva normal ca să dai un instrument în mâna Executivului în momentul în care avea nevoie să rezolve o anumită problemă legislativă să o rezolve printr-o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă. Dar după 26 de ani de la construirea economiei de piaţă ar trebui să dispară şi, într-adevăr, ordonanţele de urgenţă să rămână numai în cazuri strict justificate de existenţa elementelor sau faptelor care impun urgenţa. Dar de multe ori un anumit domeniu se reglementează prin ordonanţă de urgenţă şi ne dăm seama după şase luni că încă nu s-a discutat în Parlament, deci nu se justifică urgenţa rezolvării respective. Să vedem acuma noul Guvern cum va proceda. Din păcate, şi guvernul tehnocrat, care ar fi trebuit să se ocupe numai cu administrarea problemelor guvernamentale, a emis într-o perioadă relativ scurtă destul de multe ordonanţe, respectiv ordonanţe de urgenţă. Diferenţa între cele două acte este că ordonanţa guvernamentală se emite pe baza unei legi de abilitare în momentul în care Parlamentul se află în vacanţă de legiferare, iar atunci pentru rezolvarea unor probleme se dă o lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe. În 2000, când mi-am început cariera de deputat, legile de abilitare erau foarte restrictive. Cu timpul aceste legi de abilitare au devenit tot mai lejere. Poţi să reglementezi orice probleme financiare, orice probleme legate de economie. Legea de devenit foarte scurtă, dar domeniile sunt vaste. Prin aceasta, practic, s-a dat o posibilitate Guvernului de a emite ordonanţe. Ordonanţa de urgenţă se emite, în schimb, numai în situaţii de urgenţă. Dar această situaţie de urgenţă nu întotdeauna este justificată şi, după cum am spus, niciun Guvern nu a reuşit să renunţe la astfel de gesturi, fiindcă în loc să lase să legifereze Parlamentul, a început să legifereze Guvernul.
Reporter: – Ce vă propuneţi pentru viitorul mandat?
Erdei D. Istvan: – În primul rând, îmi propun şi îmi doresc să avem alegeri cu succes. Sper că alegătorii să înţeleagă că trebuie să-şi exercite dreptul constituţional de a-şi alege reprezentanţii în Parlament. După ce ai votat, poţi să ai pretenţia să-i întrebi pe aleşi ce au făcut în cei patru ani de mandat. Dacă voi obţine un nou mandat, aş dori să îmi continui activitatea în Comisia de Buget, Finanţe, Bănci, cu toate că eu sunt inginer de meserie. Aşa a fost situaţia în grupul parlamentar UDMR în 2004: oameni cu pregătire în domeniul economic, în domeniul industriei, eram doar patru. Unul dintre ei a trebuit să se sacrifice şi eu am fost acela. Practic, timp de un an, un an şi jumătate, n-am făcut altceva decât să vorbesc cu colegii, care erau şi profesori universitari, să mă ajute, să-mi dea nişte cărţi scrise de dânşii. Ei erau foarte mândrii că vine un coleg să le ceară cursurile. Un pic m-am pus cu burta pe carte şi am învăţat o nouă meserie şi aş dori să-mi continui activitatea în acest domeniu. Pot să spun că, cu toate că am reuşit să eliminăm din Codul Fiscal foarte multe articole ce permiteau ca organele fiscale să comită în ghilimele să spune abuzuri, dar mai există încă unele scăpări. De exemplu, legea îi permitea să stea câte şase luni, chiar şi un an, să facă inspecţie fiscală şi dacă ne gândim serios o firmă cu 10, cu 15, cu 20 de angajaţi, care este sub control fiscal sau sub inspecţie fiscală, asta înseamnă că conducătorul acelei unităţi nu mai are timp să se ocupe cu bunul mers al producţiei, al livrărilor, nu face altceva decât să stea la dispoziţia controlorilor. Undeva, am zis aşa că în Codul de Procedură Fiscală aceste inspecţii fiscale să fie reduse la timpul optim, acesta depinzând de complexitatea, de mărimea firmei şi de numărul punctelor de lucru. Dacă după un anumit timp nu se găseşte nimic, atunci lasă firma în pace. Cumva exista o sugestie că dacă se face o inspecţie fiscală, acolo trebuie musai să găseşti ceva nereguli. Pur şi simplu, din start contribuabilul este considerat, din păcate, în foarte multe cazuri ca un infractor. Deci nu plec de aici până nu găsesc ceva. Dar dacă după o lună nu ai găsit nimic, închei procesul verbal şi îţi spun la revedere şi vei fi controlat din nou peste trei ani sau peste cinci ani, când îţi vine rândul, nu să stau acolo până găsesc ceva. Când o lege care se aplică îţi pot da seama unde apar eventualele probleme. Deja am şi depistat câteva probleme serioase în ceea ce priveşte Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală şi am şi depus amendamentele pentru ca, împreună cu colegii mei, să încercăm să remediem aceste deficienţe.
Reporter: – Colegii dumneavostră parlamentari de Satu Mare se laudă şi se ceartă care câţi bani au adus pentru judeţul Satu Mare. Dumneavoastră ce aţi făcut în acest sens?
Erdei D. Istvan: – Eu n-am adus bani, nici nu este sarcina legiuitorului. Aici este o mare problemă, fiindcă probabil printr-o politică centralizată, printr-un mesaj centralizat, se sugerează oamenilor ideea că deputatul sau senatorul este un fel de primar al colegiului, mai ales după introducerea sistemului de colegiu uninominal. Uite domnule, tu eşti acolo primar în ghilimele şi atunci tu trebuie să faci drumuri, tu trebuie să faci şosele de centură, poduri şi alte asemenea lucruri. Nu, legiuitorul trebuie să facă legi care să fie bune şi în Satu Mare, şi în Galaţi, şi în Constanţa. În schimb, sunt autorităţile locale care au această menire de a face proiecte, programe şi, evident, eu nu zic că, în calitatea mea de deputat, n-am ajutat acolo unde era nevoie, fiindcă eu sunt de părere că ceea ce poate să facă un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean nu poate să facă un deputat şi viceversa. Deviza mea în campania electorală era să n-aveţi încredere în deputatul care ştie totul, care promite că va rezolva totul. Nu e adevărat, nu poţi. În România nu există legea lobby-ului. Unde este graniţa dintre lobby, adică până unde faci lobby în sensul bun al cuvântului şi de unde încolo faci presiune politică sau trafic de influenţă? Mă duc la CNADR, la domnul director general, şi îi spun că ar trebui să facem ceva cu varianta de ocolire a municipiului Carei. La care el, poate cu reportofonul în buzunar, domnule deputat nu e treaba dumneavoastră, noi avem un plan de bătaie. Bine, dar nu o terminaţi de zece ani, ce faceţi acolo, cum faceţi, dar de ce nu continuaţi? A doua zi mă trezesc că acel director zice că am făcut trafic de influenţă. Sau poate să spună că deputatul a fost cu bună intenţie, mi-a atras atenţia că programul e foarte vast, nu pot să văd toate amănuntele şi are dreptate. Eu spun că este riscant şi nu este normal. Ştiu că este acest circ între colegii mei din Satu Mare cine şi câţi bani a adus pentru centura municipiului Satu Mare. Un lucru să nu uitaţi. Eu pot să depun amendamente la legea bugetului, foarte bune şi foarte avantajoase pentru municipiul Satu Mare, pentru judeţul Satu Mare sau pentru colegiul meu Carei- Tăşnad, dar dacă nu găsesc 50% din plen care să mă susţină, atunci n-am făcut nimic. Este aşa, nu ştiu, găsesc eu copilăresc. Munca de a face legi este o muncă în colectiv. De unul singur pot să am idei bune, dar, din contră, mai există şi certuri. Uite, de exemplu cu problema asta privind convertirea creditelor în franci elveţieni. În 2014, noi, cei de la UDMR, am depus primul proiect de lege care încerca să rezolve această problemă. Încă nu era aşa stringentă, încă oamenii nu erau atât de strânşi cu uşa. După aceea a venit PNL, apoi PSD şi acum, la votul final, a fost un circ nemaipomenit întrucât fiecare partid a spus că el a rezolvat problema, deşi Parlamentul a fost cel care a rezolvat-o, dacă a rezolvat-o. Dar dacă am greşit, niciunul nu va spune că noi am greşit. O să spună că aceia au votat, nu noi. Nu sunt de acord cu această abordare a problemei, că ce aţi făcut pentru judeţul Satu Mare? În limita posibilităţilor şi în limita legii, se pot face unele lucruri, însă nu presiuni, nu intervenţii, dar se poate acorda ajutor autorităţilor locale pentru a promova anumite proiecte şi pentru a absorbi nişte fonduri guvernamentale sau comunitare.
Reporter: – Primarii din județul Satu Mare v-au sesizat în privința unor inadvertenţe și contradicții legislative?
Erdei D. Istvan: – Sigur că da. Şi chiar este un îndemn către primarii din judeţul nostru. Nu-i suficient să spui că o lege nu este bună. Mai pune încă două-trei cuvinte. Aşa ar trebui să funcţioneze lucrurile. Primarii nu trebuie să se sperie că trebuie să dea o formă legală şi ştiinţifică. Nu, dar cu cuvintele lor să spună ce a trebui modificat în lege. Ar trebui să ne atragă atenţia asupra unor inadvertenţe, asupra unor contradicţii, iar acest lucru ar veni în ajutorul nostru. Încă odată vă spun, nu există deputat care să se priceapă la toate.
Reporter: – Cum v-aţi propus să vă organizaţi campania electorală?
Erdei D. Istvan: – În municipiul Satu Mare, UDMR a strâns peste 5.000 de semnături de susţinere. Acum, am făcut cărţi de mulţumire şi le-am trimis la fiecare cetăţean care ne-a susţinut cu semnătura sa. Consider că este un gest de apreciere la adresa acestor oameni şi sper că fiecare va mai aduce cu el încă două sau trei persoane când va veni vremea să voteze. În campanie, vom organiza o serie de acţiuni pentru a distribui mesajele candidaţilor UDMR, care vor fi scurte şi concise. Sperăm că oamenii vor înţelege importanţa participării la vot şi a reprezentării în Parlamentul României.

A consemnat Szasz Lorand