Când unii consilieri locali se plictisesc de activitatea lor zilnică, visează că se luptă cu morile de vânt la fel ca Don Quijote şi încearcă să pozeze în cei mai mari justiţiari în viaţă. Nu că ar fi o problemă sau că ar deranja pe cineva, căci alegătorii careieni s-au prins că e vorba de o simplă gargară, care nu prinde nici în gară. Însă legile în vigoare trebuie să se aplice şi în cazul acestor consilieri locali, autointitulaţi justiţiari. Atât la solicitarea de informaţii publice cât şi referitor la activitatea lor în Consiliul Local Carei.

opinie

Plictisindu-se de moarte, aceşti consilieri locali încep să bombardeze Primăria Carei cu tot felul de solicitări de informaţii publice. Într-adevăr, legea le dă dreptul să le ceară. Însă justiţiarii de conjunctură solicită copii după sute chiar mii de documente. Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cazul unor asemenea cereri, care necesită un volum mare de muncă, solicitanţii trebuie să plătească cheltuielile aferente. Adică cheltuielile cu hârtia, tonerele şi personalul care trebuie detaşat pentru a face copiile. Ce ar fi dacă absolut toţi locuitorii municipiului Carei ar solicita în aceeaşi zi copii după câteva sute de documente, având pretenţia să le fie puse la dispoziţie în mod gratuit? Primăria ar fi pur şi simplu blocată de munca enormă pe care ar presupune-o un asemenea demers şi ar da faliment din cauza cheltuielilor. Noroc că în municipiul Carei există doar câţiva asemenea autointitulaţi justiţiari, unii ajunşi cu chiu, cu vai vajnici consilieri locali. În concluzie, vajnicii aleşi locali ar trebui puşi la plată, dacă tot vor să fie atât de bine informaţi. După ce plătesc, căci conturile şi buzunarele le sunt pline de lovele, nu au decât să comunice aceste informaţii publice presei de casă, pe care o pot striga din living să încălzească ciorba sau din toaletă ca să aducă un sul de hârtie igienică. Totuşi, cei de la Primărie ar trebui să aibă grijă când vine vorba de datele cu caracter personal, care nu pot fi comunicate oricărui neavenit, la minte odihnit.
Ar trebui respectată şi Legea 215/2001 privind administraţia publică locală. Aceasta prevede că, în cadrul Consiliului Local, comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. Cu alte cuvinte, cei din Comisia de buget nu îşi dau cu părerea despre problemele de urbanism, cei din Comisia de cultură nu îşi dau cu părerea despre problemele economice, iar cei de la Urbanism nu discută despre problemele de cultură, de exemplu. Astfel, fiecare consilier, inclusiv din categoria justiţiarilor, ştie din ce comisie face parte şi cu ce probleme trebuie să se ocupe.
În noul Regulament de organizare şi funcţionare al Consiliului Local Carei ar trebui reglementată şi problema discuţiilor lungi şi inutile, doar de dragul camerelor video. Unora, mai ales justiţiarilor, le place să vorbească mult şi prost doar pentru a se auzi vorbind. Sau pentru a-şi jigni şi ataca adversarii. Pentru a evita tot acest balamuc, un consilier local, fie el şi autointitulat justiţiar, ar trebui să poată lua cuvântul de două ori câte două- trei minute la un punct de pe ordinea de zi. La fel cum se procedează în Consiliul Judeţean sau în alte consilii locale din ţară. Cu asemenea prevederi, o şedinţă s-ar desfăşura într-un cadru solemn şi nu ar mai căpăta izul de bâlci, cum s-a întâmplat la majoritatea şedinţelor ordinare şi extraordinare din ultimii ani.
Consider că toţi consilierii locali sunt de acord cu ideile expuse mai sus, mai ales cei care se autoproclamă cei mai mari justiţiari şi cei mai mari apărători ai interesului public. Dacă nici justiţiarii nu respectă legea, atunci s-a dus totul pe Apa Sâmbetei.
Szasz Lorand