În loc să constate încălcările legii în privinţa modului în care fostul director al Filialei Satu Mare, Adrian Bucureştean, şi-a atribuit o locuinţă de intervenţie printr-un contract încheiat cu el însuşi, conducerea centrală a ANIF a înghiţit imediat gogoşile fostului director de filială, devenit de ceva vreme inspector de specialitate la ANIF Carei. În timp ce alţii ajung la închisoare pentru că au furat un sac de cartofi, un fost director care a acaparat în condiţii cel puţin dubioase o casă din patrimoniul statului este pur şi simplu protejat de către şefii săi. Din păcate, asemenea lucruri se pot întâmpla doar în România!

contract Carei

Potrivit răspunsului comunicat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, „în ceea ce priveşte semnarea contractului de comodat se poate observa că domnul Adrian Bucureştean a semnat doar la comodant, iar la comodatar semnează domnul contabil şef al filialei, aşa cum reiese din declaraţia scrisă a domnului Adrian Bucureştean şi din confirmarea verbală făcută de domnul contabil Nagy Otto Csaba”.

Judecând lucrurile logic şi legal, contabilul şef Nagy Otto Csaba avea dreptul să semneze pentru directorul Adrian Bucureştean doar în cazul în care acesta nu ar fi fost prezent şi numai anumite acte interne. Bineînţeles că ar trebui să existe şi o delegare pentru dreptul de semnătură, dar nu are rost să ne încurcăm cu astfel de amănunte mărunte. Din moment ce a semnat la rubrica de comodant, Adrian Bucureştean nu poate invoca faptul că nu se afla la sediul ANIF. De fapt, Bucureştean susţine că a putut semna de comodant, dar l-a pus pe contabilul şef să semneze de comodatar „cu apostroful”, deşi se aflau amândoi în aceeaşi încăpere. E vorba de un tertip jalnic menit a ocoli prevederile legale. Asemenea gogoşi pot fi înghiţite doar de conducerea ANIF, care a concluzionat că totul este legal.

Informatii ANIF (2)-page-003
Potrivit răspunsului furnizat portalului Opinie de Carei, „deşi contractul de comodat s-a încheiat în luna martie, punerea acestuia în aplicare s-a făcut la 23.12.2014, când domnul Adrian Bucureştean a preluat efectiv spaţiul şi a început să locuiască în el”. Conducerea ANIF nu suflă niciun cuvinţel despre banii alocaţi pentru renovarea imobilului după ce Bucureştean şi l-a repartizat cu de la sine putere. Nici despre faptul că, deşi lucrările fuseseră încredinţate unei firme din Căpleni, acestea au fost realizate de angajaţii ANIF, obligaţi de Adrian Bucueştean, care era pe atunci directorul filialei judeţene a ANIF. Alte gogoşi înghiţite pe nerăsuflate de conducerea ANIF.
„Prin Decizia 252/25.09.2014, conducerea ANIF aprobă folosinţa pentru locuinţă în conformitate cu prevederile Copntractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de Agenţie”, se mai arată în răspuns. Cu alte cuvinte, după ce şi-a dat singur locuinţa de intervenţie, dându-şi probabil seama de ilegalitate, Adrian Bucureştean, în calitate de director al Filialei Satu Mare a depus repede o cerere către conducerea centrală a ANIF. Dacă acel contract ar fi fost legal, conducerea ANIF nu mai avea de ce să mai aprobe o asemenea cerere. Însă mai degrabă există suspiciunea că e vorba de o decizie menită să acopere un alt act a cărui legalitate este cel puţin îndoielnică.

Informatii ANIF (2)-page-004
În plus, Legea locuinţei nr. 114/1996, la art.2, lit.e) prevede că locuinţa de intervenţie este „locuinţă destinată în mod exclusiv cazării funcţionarilor publici, angajaţilor instituţiilor centrale şi locale sau ai operatorilor economici, care desfăşoară activităţi şi/sau îndeplinesc funcţii ce necesită prezenţa lor pe perioadă determinată în caz de urgenţă în cadrul respectivei unităţi”. Având în vedere faptul că, la momentul în care a încheiat contractul de comodat al locuinţei de intervenţie din Carei cu sine însuşi, Adrian Bucureştean ocupa funcţia de director al Filialei Satu Mare a ANIF, este discutabil ce cazuri de urgenţă ar fi necesitat prezenţa lui pe perioadă determinată la sediul ANIF Carei.
Chiar şi la ora actuală, o lege, precum cea a locuinţei, are prioritate în faţa unui contract colectiv de muncă, chiar şi faţă de cel încheiat la nivelul ANIF.
Bineînţeles că actuala conducere centrală a ANIF preferă să înghită gogoşile lui Adrian Bucureştean, în loc să constate tertipurile prin care acesta a încercat să ocolească legea. Poate se vor arăta mai interesate alte organe abilitate ale Statului Român.

Szasz Lorand