Am avut „imprudenţa” să-mi exercit astăzi dreptul la liberă exprimare, garantat de Constituţie României, publicând pe propriul meu portal un articol de opinie în care am militat pentru convieţuirea paşnică, toleranţă şi respect reciproc între etniile conlocuitoare din Carei, oraşul în care locuiesc de aproape o jumătate de secol.
Am vrut să fiu puţin subtil, poate prea subtil pentru unii cretini, şi am scris că celor care nu le convine realitatea locală pot „emigra” în Oltenia, de exemplu.
Un fost poliţist de frontieră, actualemente pensionar special, care răspunde la numele de „Costică Bunduc”, mi-a scris la comentarii că se poate emigra în Mongolia. Este comentariul care a umplut paharul! Deja este prea de tot!
Mi se pare revoltător ca un asemenea individ căruia îi plătesc pensie specială din contribuţiile mele ca salariat şi persoană fizică autorizată să îmi spună un lucru atât de jignitor doar pentru că mă numesc Szasz Lorand.
Chiar dacă provin dintr-o familie mixtă, cunosc mai bine decât el gramatica limbii române şi istoria acestei ţări. Nu este o ruşine să aparţii şi unei alte culturi. Tot timpul am încercat ca, prin educaţia mea, să găsesc punţi comune între cele două naţionalităţi şi să militez tot timpul pentru convieţuirea paşnică, toleranţă şi respect reciproc între toţi cei care trăim împreună în această zonă.
În primul, mă consider cetățean român egal atât în drepturi cât și în obligaţii cu oricare alt cetățean al țării, inclusiv cu pensionarul special care m-a trimis în Mongolia. Poate spre suprinderea lui şi chiar a altora, am o singură cetățenie, cea română.
Ca să fie clar şi pentru alţi exaltaţi şi instigaţi de „deşteapta” Careiului, nu o să tolerez nicio trimitere în altă țară. Strămoşii mei sunt îngropaţi aici, m-am născut aici, am crescut aici, am lucrat aici şi vreau să mor aici. În România îmi desfăşor activitatea, aici plătesc impozite şi aici respect legile.
Nu mai tolerez de acum încolo asemenea atacuri jegoase. Mai ales din partea unor foşti angajaţi ai statului, care se răsfaţă acum cu calitatea de „pensionari speciali”. Există legi clare ce pedepsesc asemenea ieşiri deplasate. Eu nu am de gând să plec nicăieri! Din păcate, presupun că nici domnul pensionar nu este pregătit să plece altundeva, renunţând la beneficiile financiare pe care eu, personal, le consider nemeritate pentru un asemenea şovin stipendiat inclusiv din contribuţiile mele.
N.R. Prezint ca bonus un alt comentariu „inteligent” transmis portalului Opinie de Carei după publicarea articolului în care am militat pentru convieţuirea paşnică, toleranţă şi respect reciproc între etniile conlocuitoare din Carei.
