Interviu cu directorul general adjunct al AFIR, Ioan Oneţ

Reporter: – Care sunt atribuţiile dumneavoastră la AFIR ca şi director general adjunct?




Ioan Oneţ: – Am două direcţii importante în subordine: Direcţia Active Fizice şi Direcţia de Plăţi şi Instrumente Financiare, adică tot ceea ce înseamnă agricultura, fostele măsuri pe PNDR şi pe Tranziţie care au fost legate de agricultură s-au derulat strict prin direcţiile din subordinea mea. Prin noul PNS vor fi intervenţii, nu se vor mai numi măsuri, suntem într-un proces de elaborare a ghidurilor, împreună cu Autoritatea de management , care este în subordinea Ministerului Agriculturii. Am luat feedback de la toţi agricultorii, cei care au fost interesaţi şi în special formele asociative care au venit şi ne-au spus puncte de vedere pe care le-am transpus şi le-am expus celor de la Autoritatea de management, pentru că ei sunt cei care întocmesc ghidurile. Desigur, într-o bună colaborare cu cei de la AFIR şi cu cei de la Comisia Europenă. În mare, atribuţiile mele sunt legate strict de domeniul agriculturii. Mai am doi colegi pe administrativ, directorul general adjunct şi încă un coleg care este pe publici, adică pe primării. Acestea sunt principalele mele atribuţii.
Reporter: – Noul PNS ce ordin de mărime al sumelor implică?
Ioan Oneţ: – Planul Naţional Strategic a fost aprobat la începutul lunii decembrie. Sumele care au fost alocate, strict dacă ne referim la AFIR, din păcate sunt mult mai mici, faţă de fostul PNDR, unde am avut undeva la 9,3 miliarde de euro, acum vom avea mai puţin de jumătate. Asta din cauză că, din păcate, aşa s-a negociat la momentul respectiv, nu ştiu, de cei de la USR sau de cei de la PNL, dar este păcat pentru că AFIR a demonstrat întotdeauna că prin performanţa pe care a avut-o, prin gradul de absorbţie pe care l-a avut, a fost şi este una dintre instituţiile de top ale României. Dacă ne referim la anul financiar care s-a încheiat în 15 octombrie, am avut peste 100% grad de absorbţie faţă de ce ne-am propus noi. A fost un procent de 101,5%. Planul Naţional Strategic este foarte important din punctul meu de vedere, chiar dacă sunt sumele mai mici, un pic peste trei miliarde de euro, dacă includem şi perioada de tranziţie 2021-2022, care va fi plătită tot din noul Plan Naţional Strategic, unde am avut de evaluat în opt luni de zile undeva la 28.000 de proiecte. A fost o muncă extraordinară, o muncă asiduă din partea colegilor noştri , a fost o perioadă foarte aglomerată, dar, datorită experienţei şi profesionalismului, colegii noştri au reuşit să ducă la bun sfârşit perioada de evaluare care a fost foarte complexă şi foarte complicată ţinând cont de faptul că am avut termene foarte scurte din partea Comisiei Europene şi a Ministerului Agriculturii. Acuma domnul ministru Daea va veni în fiecare judeţ, după cum bine aţi observat, se prezintă Planul Naţional Stragic, care are peste 1.900 de pagini şi se face o prezentare în linii mari undeva la două ore, două ore şi jumătate. Împreună cu colegii din Satu Mare am luat decizia, dar vreau să implementăm în fiecare judeţ, ca după ce se scot ghidurile pe noile intervenţii ale PNS să venim la prefecturi, la consiliile judeţene, în UAT-uri. Mergem pentru a-i informa pe oameni despre aceste intervenţii care pot să le acceseze. Sunt convins că vom avea succes , va fi o cerinţă foarte mare din discuţiile pe care le-am avut cu mulţi agricultori la nivel central şi la nivel de judeţe. Se aştaptă foarte mult aceste intervenţii.
Reporter: – Pe ce se axează mai mult PNS, pe înfiinţare sau pe dezvoltare?
Ioan Oneţ: – Din câte am observat, în PNS se merge mai mult pe dezvoltare şi cam aceasta este ideea principală. Adică mai mult să dezvoltăm ceea ce există decât să înfiinţăm. Până acum, dacă ne gândim la SAPARD, după aceea la PNDR, au fost unele măsuri pentru a începe businesurile, pentru a le promova. Acum mergem mai mult pe dezvoltare şi probabil se va întâmpla ce se petrece în Polonia astăzi, prin noul plan naţional al lor, unde se finanţează doar formele asociative. Eu îi încurajez pe toţi femierii şi pe toţi oamenii din domeniul agriculturii să se asocieze, să înfiinţeze composesorate, asociaţii, cooperative pentru că vor avea de câştigat, în primul rând la punctaj pentru proiectele pe care le vor depune. Important de menţionat este faptul că gradul de finanţare va fi de maxim 65%, indiferent de forma de organizare. Spun şi consider că cei de la Comisia Europeană împreună cu colegii de la minister au muncit foarte mult la Planul Naţional Strategic, începând cu domnul Chesnoiu, pe care l-am prins când am ajuns eu la Bucureşti şi cu domnul ministru Daea s-au aplecat foarte mult asupra finalizării acestui plan. Cu domnul secretar de stat Moise, care are în subordine AFIR şi cu care avem o relaţie foarte bună, discutăm aproape zilnic despre noile intervenţii pe care vrem să le scoatem, să facem un program, încă nu avem unul pentru că încă nu avem ghidurile. În momentul în care vor fi ghidurile vom face şi un program şi vom încerca să nu scoatem foarte multe deodată, aşa cum s-a întâmplat din păcate în 2021 în toamnă, când s-au scos undeva la 16 măsuri, ceea ce i-a dat peste cap şi pe solicitanţi, dra şi pe colegii noştri care au avut 28.000 de proiecte de evaluat în aproape opt luni.
Reporter: – Cât va fi de greu pentru beneficiari să acceseze fonduri prin PNS? Birocraţia va fi mai mare sau va fi redusă?
Ioan Oneţ: – Noi am încercat şi din feedback-ul pe care l-am luat de la agricultori şi nu numai, pentru că vor fi şi solicitanţi pe alte linii de finanţare, nu numai din agricultură, să aflăm cu ce greutăţi se confruntă, inclusiv problemele de birocaţie. AFIR este o agenţie cu o muncă complexă. Asta înseamnă că şi proiectele sunt complexe, exceptând unele măsuri gen “Tânărul fermier”, care sunt mult mai simple de aplicat decât construcţii, montaj, fabrici şi aşa mai departe, dar totuşi am încercat să mai eliminăm din birocraţie. Dar în momentul în care iei sume importante de la UE, nu poate fi chiar atât de simplu ca la APIA. La noi trebuie să îndeplineşti nişte criterii, dar până la urmă consider că beneficiarii noştri deja sunt învăţaţi cu ceea ce înseamnă proiectele prin AFIR. Trebuie să avem o relaţie foarte bună cu consultanţii, căci depinde totul foarte mult de aceştia. Sunt consultanţi care îşi fac treaba foarte bine şi reuşesc în timp foarte scurt să promoveze proiectele. Avem cazuri în judeţul nostru fermieri care au accesat fonduri prin AFIR şi au ajuns la un nivel foarte mare datorită consultanţilor. Trebuie să existe o legătură strânsă între AFIR, solicitanţi, beneficiari şi firmele de consultanţă pentru aplicarea şi sustenabilitatea pe noile intervenţii ale PNS
Reporter: – Un mesaj către fermierii din judeţul Satu Mare, către cei din zona Careiului…
Ioan Oneţ: – Ar fi multe mesaje de transmis. Aşa cum am mai spus, voi veni să le prezint aceste intervenţii din cadrul PNS, sper să pot ajunge în fiecare UAT. Îi îndemn să aibă încredere în agenţia noastră, să aibă încredere în Ministerul Agriculturii, să aib încredere şi să aibă curaj să aplice proiecte pe noul Plan Naţional Strategic. Deschiderea din partea noastră, este de 100%, cel puţin din partea mea cât voi fi eu acolo. Întotdeauna am răspuns şi voi răspunde la telefon, indiferent situaţie şi de conjunctură. Sper ca împreună, aşa cum este sloganul nostru, să creştem satul românesc, dar nu putem face asta decât printr-o unitate, prin multă comunicare, aşa cum am făcut-o de fiecare dată în zonă. Satu Mare, dacă vorbim de centrul regional 6, este pe primul loc în ţară la sume pe care le-a atras în anul financiar trecut. Şi oficiul judeţean Satu Mare a fost în ultimele trei luni pe primul loc. Îi încurajez pe sătmăreni să depună în continuare proiecte şi în cadrul PNS pentru a repeta această poveste de succes.
A consemnat Szasz Lorand