Cu mici excepţii, medicii spitalului din Carei sunt adevăraţi eroi. Înafara excepţiilor de care pomeneam anterior, medicii careieni nu au uitat de jurământul lui Hiprocrate, pe care l-au depus când au intrat în această profesie.
Majoritatea medicilor de la Spitalul Carei îşi desfăşoară activitatea cu dăruire, dar totuşi discret. În sensul că nu ies în public cu efortul uneori supraomenesc pe care îl depun pentru a-i salva pe bolnavii infectaţi cu COVID-19. Toată lumea ştie că la Carei sunt direcţionate cele mai grave cazuri din judeţ. Unii bolnavi sunt trimişi la Carei chiar înainte de a-şi da ultima suflare.
Alţi medicii încearcă să-şi atragă notorietate, postând pe Facebook tot felul de mesaje în care îşi laudă activitatea. Având în vedere presiunea la care sunt supuşi de circa o jumătate de an, aceste ieşiri sunt explicabile în linii mari. Totuşi, uneori sunt discutabile.
Există alţi medici care încearcă să îşi facă treaba, limitându-şi la minim contactul cu pacienţii. Aceştia se închid în cabinetele lor, îşi închid şi telefoanele, refuzând să dialogheze cu colegii lor sau cu rudele bolnavilor pe care îi tratează. Dar cel puţin intră pe secţii la bolnavi.
Sunt şi câţiva medici pentru care coronavirusul ar putea fi fatal. Nu intră la bolnavii cu COVID-19, dar încearcă să le fie utili colegilor angajaţi în lupta cu noul virus, care face ravagii în ultima vreme în judeţul nostru.
Din păcate, există şi medici tineri care se ascund în mod ruşinos de datoria de a-şi ajuta semenii bolnavi de coronavirus. Aceştia se ascund în cabinetele din policlinică, sub pretextul că sunt extrem de ocupaţi cu cei trei-patru bolnavi cronici care le trec pragul într-o zi. Este vorba de medici piloşi, provenind din familii pline de bani, care sunt în stare să ameninţe că îşi vor lua concediu medical dacă cineva va încerca să-i oblige să intre la pacienţii cu COVID-19. Dacă tot nu vor să îşi asume asemenea riscuri, ajutându-şi colegii în aceste vremuri grele, oare de ce nu îşi dau demisia? Poate ar veni în locul lor alţi medici dispuşi să îşi facă datoria pe secţiile cu bolnavi covid, în loc să se ascundă prin policlinică. Dacă tot se laudă cu banii familiei, în mod sigur că nu vor muri de foame. Dar cel puţin vor lăsa în locul lor unor medici dedicaţi, cărora le pasă de suferinţa pacienţilor, indiferent de riscuri. Nu de alta, dar omenia este mult mai importantă decât banii şi decât prestigiul oferit de titulatura de medic, în timp ce preferi să fugi de responsabilitate, închizându-te în cabinetul gol din policlinică.
Szasz Lorand
