Încă nu a trecut mult timp de la „epoca Kövesi”, când DNA a deschis dosare penale pentru un număr impresionant de bogătaşi, politicieni etc (cu un cuvânt şefi). Aşa că nu a explodat ca bombă ştirea în sine că Sorina Pintea, fost Ministru al Sănătăţii, ar fi fost implicată într-un caz de corupţie. În 28 februarie a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA, după ce ar fi luat mită 120.000 lei. Asta după ce anterior ea ar mai fi primit o mită de 10.000 de euro.
Ştirea aceasta însă merită atenţie mai mare într-un anume context. Sorina Pintea a devenit ministru al Sănătăţii în ianuarie 2018 şi a fost ministru până în toamna anului 2019. În această perioadă a elaborat şi a demarat o aşa zisă strategie anti-corupţie. Conform ziarelor, între altele, a pus în aplicare un proiect-pilot la Spitalul Fundeni din Bucureşti. Angajaţii acestui spital au fost puşi să semneze „declaraţii anti-mitã”, în care şi-au luat angajamentul să nu ceară şi să nu primească bani de la pacienţi. De asemenea, pe pereţii spitalului au fost lipite afişe prin care pacienţii erau informaţi că angajaţii acestui spital nu primesc „plic”. Pe vremea când a fost ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea a iniţiat trimiterea în spitale a unor ”pacienţi sub acoperire” (pacienţi misterioşi) pentru a identifica medicii care iau şpagă. Anul trecut a făcut şi nişte declaraţii pe această temă. Câteva exemple: „Pacientul trebuie să ştie că salariile în sănătate au ajuns la un nivel decent, deci nu mai este nevoie să completeze veniturile personalului medical.”/ ”Condiţionarea actului medical nu este permisă. Nici condiţionarea indirectă, adică mă comport urât, nu fac ceva, aşteptând, pentru că pacientul asta ştie.” / „Eu cred că sunt şi medici cinstiţi, dar ştim cu toţii cã lucrurile sunt încă nerezolvate. Nu cere medicul, ci merge asistenta la pacient şi spune: acesta este tariful.” / ”Cred că suntem un popor de infractori.” / ”Mă puteţi acuza de orice, dar nu de corupţie.”
Adică aceeaşi persoană care cu câteva zile din urmă a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA după ce ar fi luat mită, în trecut s-a autodeclarat incoruptibilă şi s-a prezentat în faţa întregii ţări ca fiind cea mai mare campionă a luptei împotriva mitei.
Dacă acuzaţiile DNA se adevăresc, şi cazul Sorina Pintea confirmă o teorie proprie pe care am formulat-o cu mulţi ani în urmă. Anume că, de multe ori, cu cât cineva îşi bate pieptul mai tare în public că este harnic, cinstit, eroic, devotat unei cauze măreţe etc. cu atât este mai probabil că, în realitate, lucrurile stau chiar invers. Pentru că, prin vociferare, aceşti indivizi de fapt vor să acopere, să treacă sub tăcere, să ascundă ceva. De regulă că sunt leneşi, imorali, fricoşi, fără scrupule etc… După cum am observat, acest fenomen este poate cel mai frecvent în rândul celor care se prezintă în public ca mari patrioţi. Şi mai mari decât alţii. (Evident fiind vorba despre patriotism fals.) Un caz concret de acest gen ni-l oferă „evoluţia” lui Alexandru Cumpănaşu, fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din anul trecut, pe care în decembrie DNA l-a pus sub acuzare pentru fraudă cu fonduri europene. (Fiind suspectat şi de comiterea de multe alte ilegalităţi.) În prealabil, Cumpănaşu a ajuns să fie cunoscut pe plan naţional după crimele de la Caracal, în urma cărora Alexandra Măceşanu, rudă cu el, şi Luiza Melencu au fost ucise de Gheorghe Dincă. Atunci Cumpănaşu a fost acuzat de politicieni, dar şi de numeroase voci din societatea civilă că profită cu cinism de acest caz pentru a-şi mări şansele la prezidenţiale.
Acum, după ce a decăzut, nimeni nu vorbeşte despre faptul că înainte de a se folosi de cazul Caracal, Cumpănaşu a început cursa pentru afirmare ca şi mare patriot. În calitate de preşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României (CNMR) a semnat mai multe comunicate scandaloase. Desigur, cu acelaşi cinism, ceea ce însă atunci a ramas nedemascat, pentru că Cumpănaşu s-a prezentet în faţa opiniei publice ca mare patriot. Concret: folosindu-se de diferite pretexte, cu mare elan eroic a luat apărarea României şi a românilor prin aşa zise demascări şi atacuri mai ales la adresa maghiarilor, un subiect preferat de naţionalişti. În paralel cu declaraţiile beligerant-patriotice, CNMR a semnat pe bandă rulantă protocoale şi acorduri bănoase cu miniştri, secretari de stat etc. cu conţinut de genul „susţinerii intereselor românilor”, despre care însă ulterior în multe cazuri s-a dovedit că de fapt au susţinut interese personale…
Iată de ce cu cât cineva îşi bate pieptul mai tare că este incoruptibil, mare patriot etc., cu atât mi se pare mai suspect că urmăreşte scopuri necurate. Chiar dacă în multe cazuri adevărata faţă a acestor indivizi rămâne ascunsă, pentru că ei, spre deosebire de Sorina Pintea şi Alexandru Cumpănaşu, reuşesc să evite demascarea în public.
Boros Ernő
