Comandantul Poliţiei Locale Carei, Ioan Ecsedi, susţine că a procedat legal atunci când i-a permis consilierului local Ilie Ciută să vizioneze înregistrările unei camere de supraveghere a instituţiei şi în sediul instituţiei pentru a-şi găsi câinii pierduţi. În acest sens, comandantul Ecsedi invocă prevederile Legii 155/2010 privind atribuţiile Poliţiei Locale. Din păcate, legislaţia este mult mai vastă şi există şi alte reglementări legale în privinţa privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video.

ecsedi

„La noi vin să vadă înregistrările cei care au depus sesizare la Poliţie. Aveau o problemă, mergeau la Poliţie şi atunci veneau să vadă dacă o poate ajuta înregistrarea şi după aceea cei de la Poliţie îmi cer date, ziua, ora. În jur de 20 de persoane au venit în anul trecut pentru aşa ceva. Şi consilierul Ciută când a venit să se uite la camere avea sesizare depusă la Politie. Eu cunosc legislaţia. Legea 155 din 2010, art 2, alin 3 ….Nu s-a încălcat legislaţia..Dacă unele persoane ar mai citi unele legi nu aşa ar scrie, dar…”, spune comandantul Ioan Ecsedi într-un interviu acordat întregii redacţii deţinute taman de soţia consilierului Ciută.
Când am scris articolul „Consilierul Ciută îşi caută câinele cu camerele Poliţiei Locale”, în care n-am reclamat în mod concret nicio încălcare a legii, m-am documentat atent. Am citit şi alineatul 3 din Legea 155/2010 la care face referire comandantul Ecsedi şi care stipulează că „în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, poliţia locală cooperează cu unităţile, respectiv cu structurile teritoriale ale Poliţiei Române, ale Jandarmeriei Române, ale Poliţiei de Frontieră Române şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii”.
La finalul alineatului apar trei cuvinte foarte importante: în condiţiile legii. Întrucât era clar că asemenea înregistrări au un caracter diferit faţă de înregistrările de la un botez, un majorat sau o nuntă, m-am documentat mai atent. Aşa am găsit Decizianr.52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video, emisă de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, publicată în Monitorul Oficial nr. 389 din 11.06.2012.
La art.1 alin.1 se specifică clar că „Colectarea, înregistrarea, stocarea, utilizarea, transmiterea, dezvăluirea sau orice alte operațiuni de prelucrare a imaginilor prin mijloace de supraveghere video, care permit identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice, reprezintă operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ce intră sub incidența prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare”.
Revenind, din această decizie rezultă că înregistrările realizate de camerele de supraveghere ale Poliţiei Locale constituie date cu caracter personal. De altfel, Opinie de Carei a arătat că, punându-i la dispoziţie înregistrările, comandantul Ecsedi i-a permis consilierului Ciută să monitorizeze toţi careienii care au trecut pe strada Vasile Lucaciu timp de mai multe ore, identitatea acestora constituind date cu caracter personal.
Potrivit art. 20 al Legii 677/2001, „Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei reţele, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală”. Cu alte cuvinte, deşi comandantul Ecsedi avea obligaţia legală să protejeze acele înregistrări, acesta a permis accesul neautorizat al consilierului Ilie Ciută.
Legea prevede şi sancţiuni cuprinse între 1.500 şi 15.000 de lei pentru încălcarea prevederilor citate mai sus.
De asemenea, comandantul Ecsedi nu se mai poate decide. În declaraţiile date iniţial, acesta a spus că Ilie Ciută este singurul careian care a avut acces la înregistrări. Ceilalţi păgubiţi s-au dus la Poliţie, au depus reclamaţii, iar apoi poliţiştii locali autorizaţi să lucreze cu date cu caracter personal au vizionat înregistrările şi au selectat părţile care puteau ajuta la identificarea autorilor unor infracţiuni sau contravenţii, trimiţându-le Poliţiei. Consilierul Ilie Ciută nu trebuia să meargă să facă pe detectivul de unul singur, bazându-se pe statutul său de ales local, ci trebuia să lase Poliţia Naţională să investigheze presupusul furt canin. Bine că nu a cerut să aibă acces la dosarele penale în lucru ale Poliţiei sau chiar la baza de date a Serviciului de Evidenţă Informatizată a Popualţiei. Nu ar fi fost de mirare să i se permită accesul şi la astfel de informaţii. În schimb, în declaraţia dată redacţiei deţinute de soţia lui Ilie Ciută, Ecsedi spune că au fost circa 20 de persoane în situaţia consilierului Ciută.
În încheiere, Opinie de Carei constată, cu dezamăgire, că Ioan Ecsedi cunoaşte legea, însă nu cât ar trebui prin prisma funcţiei pe care o deţine. Dacă ar studia-o mai atent, nu ar mai face asemenea gafe, riscând amenzi de ordinul miilor de lei.

Szasz Lorand