interviu cu Maria Ardelean, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor ”Puffi” Carei
Reporter: – De când vă plac animalele, în special câinii?
Maria Ardelean: – Animalele îmi plac dintodeauna, că sunt câini, pisici, cai sau altele.
Reporter: – În ce an aţi început să activaţi în cadrul Asociaţiei Puffi şi care au fost motivele care v-au determinat să vă alăturaţi acestui ONG?
Maria Ardelean: – Asociaţia pentru Protecţia Animalelor ”Puffi” Carei a fost înfiinţată în 2009, printre fondatori numărându-mă şi eu, împreună cu câţiva oameni inimoşi pe vremea aceea. Cu timpul ne-am rărit mult, unii au plecat din motive obiective, adică au mers la lucru în străinătate sau fac naveta la Satu Mare, iar alţii din motive subiective. De altfel, să nu vă imaginaţi că este uşor. Activitea în cadrul Asociaţiei Puffi nu ţine cont că-i dimineaţă, seară, duminică sau zi de sărbătoare. Trebuie să salvezi câini, poate sunt călcaţi de maşină, poate reclama cineva că o persoană ar comite agresiuni faţă de un animal sau ai de mers la sterilizat. Practic, în cadrul asociaţiei este o activitate permanentă. Motivul principal pentru care am decis că este obligatoriu să mă implic urgent a fost faptul că, în 5 mai 2009, am văzut cu ochii mei activitatea de capturare groaznică a hingherilor. M-am cutremurat când am văzut agresivitatea acelor indivizi faţă de câini şi am zis că nu pot fi indiferentă, că trebuie să fac ceva, civilizat, educativ, că doar suntem în UE, nu?
Reporter: – Cu ce greutăţi v-aţi confruntat, mai ales după ce aţi preluat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Puffi? Pe câţi voluntari puteţi conta în activităţile derulate?
Maria Ardelean: – Greutăţi au fost şi până să preiau frâiele asociaţiei, dar şi după instalarea oficială. Bineînţeles, greutăţi sunt tot timpul. Am pornit cu zero lei, n-am avut unde să punem un câine, dar ne-am confruntat şi cu multe alte dificultăţi. Unele s-au rezolvat în parte, altele există şi acum. Important este să nu te dai bătut.
Reporter: – Ce v-a determinat să înfiinţaţi un adăpost de câini în Carei? Cum aţi ales locaţia?
Maria Ardelean: – În primul rând, marea problema a fost, aşa cum am relatat anterior, adăpostul. Cum l-am ales? A fost o sclipire de moment. Am ştiut că cel mai potrivit loc pentru un adăpost este fosta cazarmă a armatei, situată pe strada Căplenilor. Acolo nu era activitate, doar formal, din partea Universităţii Oradea. Practic, locul era părăsit. Apoi, adăpostul nu era chiar în oraş, ca să deranjeze locuitorii din apropiere şi nici nu era prea departe, pentru a împiedica lumea să vină să adopte câini.
Reporter: – Câţi câini au fost sterilizaţi cu sprijinul Asociaţiei Puffi? Câţi câini aţi reuşit să daţi pentru adopţie?
Maria Ardelean: – Asociaţia Puffi a sterilizat până în prezent 1270 de câini şi 48 de pisici. Activitatea de sterilizare se face permanent. De asemenea, vara organizăm campanii ample de sterilizare. Până în prezent, am dat în adopţie peste 600 de câini. Toţi căţeii sunt sterilizaţi, microcipaţi, deparazitaţi intern/extern, vaccinaţi polivalent şi antirabic.
Reporter: – Cine v-a sprijinit în desfăşurarea activităţii?
Maria Ardelean: – În toată această activitate am fost sprijiniţi în primul rând de domnul primar Eugen Kovacs, care a înţeles că singura modalitate de a scădea numărul de câini maidanezi este sterilizarea. Am fost sponsorizaţi de caţiva patroni cu suflet mare. De asemenea, având în vedere că ne-am făcut un renume prin activitatea desfăşurată, ne-au ajutat şi nişte nemţi. Mai vin şi iubitori de animale, care ne mai aduc hrană uscată, 2-3 saci, apoi pâine. Ne bucurăm de orice ajutor, cât de mic, şi le mulţumim pe această cale.
Reporter: – Ce planuri de viitor aveţi în calitate de preşedinte al Asociaţiei Puffi?
Maria Ardelean: – Planul meu prioritar este să reuşim să ne facem un adăpost autorizat de câini. De asemenea, doresc să fac o mică pensiune pentru cei care au căţei şi nu au unde să-i lase când pleacă în concedii. M-am gândit că ar fi necesară pentru careieni şi o şcoală de dresaj canin.
Reporter: – Ce ar mai trebui întreprins la Carei pentru a rezolva problema câinilor comunitari?
Maria Ardelean: – Pentru a reduce în continuare numărul câinilor maidanezi este necesară continuarea sterilizărilor. Este foarte importantă aplicarea Legii 205/2004 de protecţie a animalelor, în primul rând sterilizare tuturor câinilor comunitari, apoi sancţionare cetăţenilor care-şi abandonează câini. Până la urmă, mă gândesc că ar fi bine dacă în Consiliul Municipal Carei s-ar adopta o hotărâre pentru sterilizarea obligatorie a tuturor câinilor din gospodăriile populaţiei. De asemenea, e necesar ca Poliţia Comunitară să fie mai atentă şi la cei ce vin din comune şi aruncă câinii în oraş, în vii sau chiar pe străzi.
Reporter: – Care este atitudinea careienilor faţă de Asociaţia Puffi?
Maria Ardelean: – Cetăţenii din municipiului Carei, şi nu numai, apreciază activitatea asociaţiei noastre. Suntem cunoscuţi şi apreciaţi în tot judeţul pentru numărul mare de sterilizări. Aprecieri sunt şi din parte unor cetăţeni din Germania şi Danemarca.
Reporter: – V-aţi confruntat cu cazuri de cruzime împotriva câinilor la Carei? Ce demersuri aţi intreprins şi care au fost rezultatele lor?
Maria Ardelean: – Din păcate, au fost şi sunt cazuri de cruzime împotriva animalelor. Am făcut plângeri şi sesizări la Poliţia Municipală Carei împotriva unor cetăţeni care au maltratat câini. Unii au ieşit basma curată, iar dosarele altora sunt încă pe rol.
Reporter: – Dacă v-aţi putea întoarce în timp, v-aţi dedica din nou activităţilor Asociaţiei Puffi? Ce aţi face altfel?
Maria Ardelean: – Iubesc oamenii, animalele şi florile. Într-un cuvânt, iubesc tot ce-i frumos. Fac lucruri bune şi pentru copii bolnavi şi săraci, respectiv pentru bătrâni. Dar dacă m-aş întoarce în timp, acelaşi lucru l-aş face din nou.
Reporter: – Un mesaj pentru careieni dacă aveţi…
Maria Ardelean: – Careienilor le pot spune că am mare încredere în oameni. Dacă fiecare cetăţean vrea să schimbăm ceva în bine, acest lucru este posibil cu contribuţia fiecăruia dintre noi. Să ne creştem copiii frumos, să ne ocupăm de educaţia lor şi atunci totul va fi bine.
A consemnat Szasz Lorand
